Terenul de 10 hectare din centrul Bucureştiului, destinat unui megaproiect imobiliar, va fi scos din nou pe piaţă şi oferit de autorităţi unui investitor dispus să aloce o sumă importantă.
Deşi încă nu s-a încheiat criza, mai ales în domeniul imobiliar, autorităţile au planuri mari şi vor să reia un proiect mai vechi care a fost abandonat anii trecuţi din cauza birocraţiei. Este vorba despre un teren de peste 10 hectare situat în centrul Bucureştiului, delimitat de străzile Nerva Traian, Bulevardul Uniri, Octavian Goga şi Mircea Vodă.
Acolo a fost anunţat încă din 2004 un megaproiect imobiliar – Esplanda, care ar fi urmat să cuprindă un mall, spaţii rezidenţiale, de birouri şi pentru distracţie. Construcţia ar fi trebuit să înceapă în 2007, dar a tot fost amânată din cauza terenurilor revendicate şi a procedurilor birocratice complicate.
În 2012, Ministerul Dezvoltării a anunţat că va încheia un parteneriat public-privat pentru derularea proiectului Esplanada şi în prezent, se află în căutarea unui investitor pentru acesta.
Vechiul investitor, compania Trigranit, care prezentase deja proiectul imobiliar în valoare de un miliard de euro, nu a renunţat de tot la ideea dezvoltării acestuia.
„Suntem interesaţi în continuare de acest proiect, iar o decizie va lua conducerea firmei din Ungaria”, a declarat Vlad Vâlcea, director de dezvoltare la compania Trigranit România. Pe site-ul firmei, apar mai multe detalii despre proiectul propus şi se precizează că are termen de începere a lucrărilor în 2012 şi va fi finalizat în 2015.
Alte companii nu şi-au declarat deocamdată intenţia de a se implica într-un proiect care presupune obţinerea unei finanţări de o asemenea amploare care e destul de greu de primit pe timp de criză.
Una dintre cele mai mari investiţii din Capitală
Esplanada a fost anunţată în 2004 drept una dintre cele mai mari investiţii din Capitală care urma să fie realizată pe baza unui parteneriat public-privat. După aproape opt ani, terenul din centrul Bucureştiului arată la fel, plin de mărăcini, betoane abandonate şi câteva desene realizate cu grafitti de artiştii de ocazie.
Spaţiul respectiv a avut ca destinaţie, înainte de 1989, construirea Centrului de creaţie şi cultură „Cântarea României”.
Din acesta s-a realizat numai fundaţia din care au mai rămas betoanele de la suprafaţă.
În 2003, amplasamentul a fost preluat de Ministerul Transporturilor, iar un an mai târziu a primit denumirea de Esplanada, pentru a fi în ton cu noile vremuri.
Autorităţile aveau planuri mari la acea vreme şi au inclus terenul în Programul prioritar de reconversie şi finalizare a construcţiilor abandonate.
Prioritate nu a reuşit să aibă nici până în ziua de azi, pentru că a rămas la stadiul de dinainte de 1989.
În 2004, odată cu noua denumire, a fost selectată o firmă cu care statul urma să încheie un parteneriat public-privat pentru realizarea unei investiţii.
Reprezentanţii de la Trigranit au anunţat că vor construi un centru comercial, mai multe clădiri de birouri şi spaţii culturale, investiţie estimată la aproximativ un miliard de euro. Toate bune şi frumoase, până la momentul în care actele au intrat în circuitul birocratic.
Cum a fost îngropat proiectul
Autorităţile au reuşit să încheie în 2004 un acord de proiect cu dezvoltatorul, act pe care l-au tot prelungit până în 2008.
În tot acest timp, au aşteptat să fie avizate toate documentele necesare încheierii parteneriatului. În acest scop, s-a decis emiterea unui ordonanţe de urgenţă, prin care municipalitatea urma să preia obiectivul.
Proiectul de ordonanţă a primit aviz negativ de la Consiliul Legislativ şi a fost refăcut, ţinându-se cont şi de observaţiile de la Ministerul Justiţiei, după care a fost trimis din nou pe circuitul de avizare. După aceea, s-a decis transformarea proiectului în hotărâre de Guvern şi a fost trimis la avizare pentru a treia oară.
Ministerul Justiţiei a considerat că e mai potrivit să fie promovat ca OUG, iar Ministerul Economiei a refuzat avizarea.
„Acordul de proiect a expirat la 30 iunie 2008, iar în prezent terenul aferent fostului proiect Esplanada se află încă în proprietatea privată a statului şi în administrarea Ministerului Dezvoltării”, au declarat recent responsabilii de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului.
Primăria păstrează terenurile expropriate
Din cele 10 hectare, mai mult de jumătate au fost în proprietatea statului, iar pentru restul s-au făcut cereri de retrocedare, în timp ce o parte au fost restituite foştilor proprietari.
Primăria a recuperat de la aceştia o parte din terenuri pentru a le pune la dispoziţia investitorilor, numai că acest lucru nu s-a mai întâmplat.
„Terenurile recuperate de la foştii proprietari au rămas la primărie. Le păstrăm până se va decide ce se va construi acolo”, a declarat recent Mircea Raicu, viceprimar general. Acesta a precizat că nu mai există niciun proiect al primăriei pentru acel teren.
La începutul mandatului actualului primar general, s-a discutat despre amenajarea unui parc pe terenul respectiv, dar a rămas doar la stadiul de idee.
