19.7 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSpecialErste Bank: Preţul petrolului va ajunge la 86,8 USD/baril în 2011

Erste Bank: Preţul petrolului va ajunge la 86,8 USD/baril în 2011

Cererea globala de ţiţei este în creştere, iar prognoza de preţ pe termen lung este de 102,6 USD/baril. Analiştii Erste Group estimează că preţul ţiţeiului va creşte, acesta înregistrând în ultimele 12 luni fluctuaţii situate într-un interval extins de 64 – 87 USD/baril.

„Estimăm o medie a preţului petrolului de 79,8 USD/baril pentru sfârşitul anului 2010, urmând să crească la 86,8 USD/baril la sfârşitul anului 2011 şi la 102,6 USD/baril pe termen lung (sfârşitul anului 2015)”, precizează Thomas Unger, analist al sectorului petrolului şi gazelor în cadrul Erste Group.

În ce priveşte factorii care ar putea influenţa preţul ţiţeiului pe viitor, stocurile de ţiţei de la nivelul OCDE se menţin la un nivel ridicat şi ar trebui să acţioneze ca tampon în faţa volatilităţii. În plus, riscul de deficit al ofertei pare a fi minim în următorii 2-3 ani, deoarece producţia de petrol ţine uşor pasul cu creşterea consumului. „Cererea globală de ţiţei a crescut din nou (+2% faţă de media anului 2009) şi se preconizează o nouă creştere atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu”, adaugă Unger. În general, acest lucru indică faptul că programele de eficienţă energetică ale naţiunilor dezvoltate vor fi compensate din plin de creşterea puternică anticipată pe pieţele emergente (în special China). Astfel, dinamica populaţiei şi convergenţa macroeconomică vor continua să contribuie la creşterea consumului de ţiţei. Pe de altă parte, creşterea producţiei, a explorării şi a costurilor de dezvoltare vor duce cu siguranţă la creşterea preţului ţiţeiului.

Piaţa de gaze europeană este oarecum specifică, deoarece este caracterizată de contracte pe termen lung şi o reţea de conducte foarte densă. În prezent, există trei surse cheie care asigură furnizarea de gaze în regiune – Marea Nordului (Norvegia, Olanda şi Marea Britanie), Rusia şi Orientul Mijlociu/Africa. Din punct de vedere istoric, gazul rusesc a fost furnizat în cea mai mare parte în regiunea ECE, în timp ce Europa Occidentală a fost nevoită să se bazeze pe celelalte două surse. În pofida numeroaselor comentarii privind dependenţa europeană de Rusia, UE a produs 58% din consumul propriu (în total, 464 miliarde metri cubi în 2009), conform BP.

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă