Atacurile teroriste de la Londra au pus, o data in plus, problema vulnerabilitatii in fata unui fenomen ce se manifesta la scara mondiala. Din New York la Madrid si din Bali la Sydney, trecand prin Moscova, Manila sau Sharm el-Sheikh, terorismul a lovit peste tot. Asa cum remarca ziarul „The Times”, teroristii vor avea mereu un avantaj asupra statelor democratice: surpriza. Si atunci, cum poate fi contracarata aceasta furie ucigasa?
In Regatul Unit dorinta autoritatilor de a inaspri legislatia antiterorista este mai veche. Un proiect redactat inainte de 7 iulie de Ministerul de Interne de la Londra, si care ar putea intra in vigoare cel tarziu anul viitor, defineste si pedepseste trei noi infractiuni. Anume: instruirea in vederea comiterii de atentate, „pregatirea” unui atac terorist (inclusiv achizitionarea de materiale utilizate la fabricarea dispozitivelor explozive) si incitarea „indirecta” la terorism (altfel spus, glorificarea atentatelor). Acest ultim punct marcheaza sfarsitul tolerantei aratate pana acum imamilor radicali sositi in Marea Britanie. „Predicatorii urii” vor fi expulzati.
O alta masura dorita de premierul Tony Blair este utilizarea interceptarilor telefonice ca probe in instanta. Un subiect controversat, dat fiind ca serviciile britanice de securitate au considerat multa vreme ca o astfel de metoda prezinta mai multe dezavantaje decat beneficii. Politia britanica solicita, de asemenea, noi prerogative pentru combaterea terorismului, inclusiv dreptul de a detine un suspect timp de trei luni fara a-l inculpa ori interzicerea folosirii Internetului pentru pregatirea de atentate teroriste.
La Washington, Camera Reprezentantilor s-a grabit sa prelungeasca pe termen nelimitat majoritatea dispozitiilor prevazute de legea antiterorista („Patriotic Act”), care ar fi trebuit sa iasa din vigoare la sfarsitul acestui an. Doua dintre masurile cele mai controversate – accesul autoritatilor la anumite date personale, precum fisele bibliotecilor, si la interceptarea convorbirilor telefonice – au fost prelungite doar pe durata a 10 ani. Doua treimi dintre membrii opozitiei democrate au votat impotriva textului.
Pe de alta parte, senatorii din Comisia juridica au introdus o serie de restrictii in activitatea agentilor secreti, carora le-au interzis sa desfasoare perchezitii in regim secret, fara anuntarea celor suspectati. Potrivit „Washington Post”, modificarea legii antiteroriste a indispus administratia americana, fiind in schimb salutata de cea mai mare organizatie de aparare a drepturilor civile din Statele Unite, ACLU.
Scutul legislativ al unei tari sau alteia este necesar, dar nu suficient in combaterea terorismului. Intr-o analiza in care prezentau razboiul antiterorist drept „o lupta ideologica impotriva unui sistem totalitar” asimilat nazismului si comunismului, doi consilieri ai presedintelui Bush estimau ca intr-o astfel de confruntare „trebuie utilizate toate instrumentele statului, alaturi de influenta economica si initiativa privata”. Fara masuri complementare „dura lex” ofera riscul ingradirii drepturilor omului, nu si certitudinea incetarii atentatelor. Teroristii se vor adapta treptat noului mediu precum acei virusi care devin cu timpul imuni la antibiotice.
