Foştii administratori ai SOV Invest, firma care a gestionat afacerea FNI ar putea fi puşi să plătească din urmă datorii de peste 450 milioane lei către mai multe persoane, firme şi instituţii de stat.
La aproape un deceniu de la crahul Fondului Naţional de Investiţii (FNI), cei mai de încredere oameni ai miliardarului Sorin Ovidiu Vîntu ar putea fi puşi să plătească datorii istorice, către mai multe persoane, firme şi instituţii de stat, de peste 100 milioane euro, ca urmare a falimentului SOV Invest, firma care a administrat FNI. Capete de afiş sunt Ioana Maria Vlas, care a ispăşit deja o condamnare în dosarul FNI, şi fugarul Nicolae Popa, de numele căruia se leagă o condamnare de 15 ani de închisoare în aceeaşi speţă, dar şi un proces în care Vîntu este judecat în prezent pentru favorizarea infractorului. Cererea atragerii răspunderii către cei doi foşti administratori ai SOV Invest a fost formulată acum nici două săptămâni de Fineco Insolvency, societatea de lichidare desemnată de magistraţii Tribunalului Bucureşti să gestioneze falimentul SOV Invest. Primul termen al procesului a fost fixat de instanţă pentru 27 mai, iar în aceeaşi situaţie cu Vlas şi Popa mai sunt foştii administratori Marius Andrei, Mihaela Sima, Ioan Diţă şi Gavril Bătrân.
„Efecte dezastruoase”
Dacă magistraţii admit cererea lichidatorului faţă de toţi cei menţionaţi, atunci toţi creditorii SOV Invest (alţii faţă de cei ai FNI) se vor putea îndrepta împotriva foştilor administratori pentru recuperarea prejudiciului. Chiar şi aşa, demersul va fi îngreunat, spun surse judiciare, de faptul că şi Nicolae Popa, şi Ioana Maria Vlas, şi ceilalţi administratori ai SOV Invest nu ar deţine pe numele lor bunuri care să permită recuperarea celor peste 100 milioane euro. Mai mult, Nicolae Popa se află şi acum în Indonezia, unde aşteaptă în continuare încheierea procedurilor de extrădare în România, după ce a fost capturat de autorităţile de la Jakarta la sfârşitul anului 2009.
Cert este că Fineco Insolvency arată în raportul privind cauzele falimentului SOV Invest că prăbuşirea FNI – unde vinovăţia foştilor administratori a fost stabilită definitivă prin decizie penală – a avut „efecte dezastruoase” pentru SOV Invest, făcând imposibilă redresarea societăţii. Lichidatorul arată că, practic, ilegalităţile comise de foştii administratori ai FNI au condus indubitabil şi la prăbuşirea SOV Invest.
Datoriile acumulate de SOV Invest la momentul declanşării falimentului sunt colosale, fiind cifrate la peste 471 milioane lei (mai mult de 110 milioane euro). Potrivit datelor consultate de România Liberă, lichidatorul a reuşit să recupereze până acum puţin peste 20 milioane lei, rămânând de achitat către creditori alte peste 451,5 milioane lei.
Istoria FNI-SOV Invest
SOV Invest a fost înfiinţată în iulie 1995, având ca acţionar majoritar Societatea Generală de Investiţii (80% – controlată de Sorin Ovidiu Vîntu), iar ca acţionari minoritari pe Ioana Maria Vlas (5%), Nicolae Popa (1%) şi alţii.
În august acelaşi an se înfiinţează FNI, care va fi administrat de SOV Invest. Tot în august şi în septembrie 1995, Vlas, Popa şi alţi acţionari ai SOV Invest cesionează acţiunile către Societatea Generală de Investiţii, care, pe de o parte, era controlată de Vîntu, iar pe de alta controla SOV Invest. Crahul FNI s-a produs în anul 2000, iar 300.000 de investitori au fost păgubiţi.
Cine are de recuperat bani
Potrivit tabelului creditorilor SOV Invest, publicat de lichidatorul Fineco în Buletinul Insolvenţei, în acest moment 15 persoane fizice şi firme mai au de recuperat bani de la firma care a gestionat prăbuşirea FNI. Printre creditori şi câteva instituţii de stat:
>>Administraţia Finanţelor Publice Sector 1
>>Direcţia Taxe Locale sector 1 şi sector 3
>>AVAS
>>Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti.
