28.3 C
București
vineri, 21 iunie 2024
AcasăSpecialDrept la replică

Drept la replică

Felul în care ziarul „Romania Liberă” îmi prezintă activitatea de jurist din ultimii douăzeci de ani este voit subiectiv, în raport cu ceilalţi candidaţi prezentaţi  în articolul «Judecător român la CEDO: cine ar putea intra în cursă” . Se trece cu vederea criteriul profesional. Articolul omite să menţioneze măcar o parte din activitatea mea în domeniul drepturilor omului,  cu toate că acestea au fost tot timpul publice :

 

Educatie :

Doctor în etică, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie, 1999;

Habilitation (Abilitatea a conduce doctorate în Drept), Universitatea Paris XI, “Jean Monnet”, 1998;

Doctor în Drept Internaţional public, Universitatea “Paul Cézanne” Aix-Marseille, Facultatea de Drept (très bien avec les félicitations du jury), 1996;

Master (DEA) în Drept Internaţional Public, Facultatea de Drept, Universitatea “Paul Cezanne”, Aix-Marseille, 1991;

Licenţa, Universitatea din Bucureşti, Facultatatea de Drept, 1989.

Experienţa profesională

Universitară:        

Profesor universitar de drept, Universitatea din Bucureşti din 2002;       

Conferenţiar, Universitatea din Bucureşti (1998-2002);  

Lector, Universitatea din Bucureşti (1997-1998);         

Asistent, Universitatea Bucureşti( 1995-1997);

Masterat european în domeniul drepturilor omului, Veneţia (2007), Profesor invitat special “Drepturile omului şi securitatea”;

Yale University, Facultatea de drept (2004 – 2007), Senior Schell Fellow;

Institutul European, Florenţa (2006), Academia europeană de drepturile omului, Profesor invitat special “Discriminarea în genetică”;         

New York University, Facultatea de drept, Institutul de drept internaţional şi justiţie (2003-2004) 2003- Fulbright – curs “International Law and Democracy” (co-titular);      

Universitatea de St-Thomas Miami (2001, 2002, 2003), Master Titular curs “Drepturile Omului şi Naţiunile Unite”.

Practică judiciară:        

Judecător al Curţii Constituţionale a României, din iunie 2010;

Procuror stagiar, Procuratura locală Giurgiu ( septembrie 1989-1990);           

Judecător, Judecătoria sectorului 2, Bucureşti (1990-1995);

Avocat, Baroul Bucureşti (1995- prezent poziţie rezervată).

Experienţă în organizaţii internaţionale:

Membru, Comitetul pentru Drepturile Omului (2006-prezent);

Membru al Sub-Comisiei privind promovarea şi protecţia drepturilor omului, a Naţiunilor Unite (2000-2007);

ONU, Grupul de lucru pe Externe a sărăciei şi Drepturile Omului (2003-2006);

Membru, Forumul Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite (2005);

Raportor Special ONU privind Drepturile Omului şi genetica (2004-2007);

Raportor Special al ONU pentru drepturile omului Comisia pentru Republica Democrată Congo (2001 – 2004);

Membru, Grupul de lucru pentru populaţiile autohtone, Organizaţia Naţiunilor Unite (2000-2004);

Membru, Grupul de lucru pe Contemporana formelor de sclavie, Organizaţia Naţiunilor Unite (1999-2000) (2003);

Preşedinte, Grupul de lucru privind administrarea justiţiei, a Naţiunilor Unite, (2002-2006);

Preşedinte al Sub-Comisiei privind promovarea şi protecţia drepturilor omului, Naţiunile Unite (2000-2001);

Membru al Comitetului consultativ privind Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Consiliul Europei (1998-2004); ( 2008- 2012 ),

Vice-Presedinte al Comitetului pentru Dreptului Omului (2012- prezent).

Alte activităţi profesionale:

Asociaţii şi organizaţii cu caracter profesional :

Director (România) Master European a Drepturilor Omului şi Democratizării, Centrul Interuniversitar European pentru Drepturile Omului şi Democratizare, Veneţia;

Membru, Consiliul de Conducere al Societăţii Europene de Drept internaţional (2004-2008);

Membru, Consiliul ştiintific. Revue Quebécoise de droit international;

 Membru, Consiliul ştiinţific, Colegiul Europei, TMC Asser Instiute de drept internaţional, Olanda;

Membru, Consiliul Internaţional de profesori şi practicieni, Facultatea de Drept, Universitatea din Melbourne;

Membru, Consiliul ştiinţific, Journal of International Relation and Development;

Membru, International Law Association-Grupul de Lucru pentru Biotehnologii şi de drept internaţional;

-Editor (Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale), Polls, (1996-1999);

Membru, Editorial Board, Anuarul de Drept Internaţional şi comparat, Europa de Est.

Experienţa ONG (selecţie):

Membru în Board, Comisia Internaţională a Juriştilor (Internaţional Commission of Jurists);

Publicaţii recente:

Cărţi şi studii în volume colective – extras:    

Despre democratie in Europa Unita, Humanitas, 2012     

Les doctrines internationalistes durant les années du communisme réel en Europe ( edité avec Emmanuelle Jouannet), LGDJ, 2012 

Manual de analiza a politicii externe, Polirom, 2010, (co-editor);        

The International law of genetic discrimination : the power of “never again”, in New Techonologies and Human Rights, Oxford University Press, Oxford, 2009;        

Pladoyer pour les droits de l’homme, Centre des droits de l’homme et droit humanitaire Universite Pantheon II- Assas, Universite de Bucarest. 2008;

Conceptions of pluralism and international law in E. Jouannet, H.R. Fabri V. Tomcievitz, Proceedings of the ESIL, Selected proceeding of the European Society of Intematona law, A quoi ca sert le droit international. Hart, Oxford, 2008;    

Violence against women in conflict, Tokyo, 2007;

Les rapporteurs speciaux etatiques de l’ONU en E. Decaux Les Nations Unies et les droits de l’homme, Pedone, Paris, 2006 pp. 223-243;

The Responsability of State and the Individual: Controversial aspects of the right to democracy, in The Responsability of the State, Courses of the Academy of International law. Thesaurus Acroasium, Sakkoulas, Thessaloniki, 2006;

Taking Democracy Seriously: The Normative Challenges to the International Legal System in S.Griller (eds), International Economic Governance and Non-Economic Concerns, Springer Vienna-New York, 2003 (co-author)

Uniunea Europeană: Dreptul şi politica lărgirii la Est, Paideia, Bucureşti, 2001;

Teoria relaţiilor Internaţionale: sursele filozofiei legale şi morale, Paideia, Bucuresti, 2001;

Governacao sem Governo: O Desafio Normativo do Direito Internacional (coauthor) in A.Stone Sweet et al (ed), Cidadania e Novos Poderes numa Sociedade Global, Calouste Gulbekian, Lisbon, 2000, pp. 19-39;

L’Europe Unie et l’ Europe d’apres le communisme: rationalite et ethique de l’elargissement, in E.Barnavi, Les frontieres de l’Europe, Ed. de Bloeck, Wesmael, Bruxelles, 2001;

Women and Legal Justice: the European Context in Women and the Administration of Justice, Tokyo, 2001;

Europe and its teleology. Is there a Central-Eastern Vison? in C. Jorges, Y. Meny, J.H.H.Weiler (eds), What Kind of Constitution for What Kind of Polity, Responses to J. Fischer, European Institute Florence, Harvard School of Law, 2000;

Les criteres politiques dans le Parteneriat avec les Pays d’Europe Centrale et Orientale in M.F. Labouz (eds), Le Parteneriat de I’Union Européenne avec les Etats Tiers, Bruylant, Bruxelles, 2000.

 

Articolul afirmă că singurul criteriu care m-ar recomanda este că sunt soţia diplomatului Mihnea Motoc. Mai mult decât atât, articolul speculează fapte de natură să aducă atingere gravă prestigiului meu moral. Se insinuează mincinos legături politice sau de interese care m-ar fi promovat în postura de eventual favorit al postului în discuţie în articol. Mai mult decât atât, se speculează asupra felului în care voi vota pentru alegerea Preşedintelui Curţii Constituţionale. Precizez că nu am votat şi nu voi vota niciodată astfel decât îmi dictează conştiinţa.

Iulia Motoc

17.05.2013

Cele mai citite

Cum vor circula mijloacele STB de Rusalii

În contextul Sărbătorii Rusaliilor, luni, în data de 24.06.2024, liniile de transport public vor funcționa conform programului unei zile de duminică, anunță Societatea de...

Cine este Rareș Hopincă, învingătorul de la sectorul 2?

Sectoarele 2,3 și 4, partea de est a Bucureștiului, poetic denumite scutul de răsărit, vor fi conduse de Rareș Hopincă, Robert Negoiță și Daniel...

Italia afirmă că țările UE vor furniza până la 60% din împrumutul de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina

Țările Uniunii Europene sunt pregătite să furnizeze până la 60% din împrumutul de 50 de miliarde de dolari pe care Grupul celor șapte democrații...
Ultima oră
Pe aceeași temă