19.7 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSpecial"Double Indemnity" - Un film mai bun decat romanul

„Double Indemnity” – Un film mai bun decat romanul

Un succes de box office. O poveste despre dorinte sexuale, lacomie si crima. S-a clasat pe locul 38 in topul celor mai bune o suta de filme americane ale tuturor timpurilor. A fost nominalizat la toate categoriile premiilor Oscar din 1944.

Billy Wilder era cunoscut ca un scenarist de comedii, dar si-a dorit sa realizeze acest thriller, bazat pe nuvela cu acelasi nume a lui James Cain, scrisa in 1935. A gasit greu parteneri, din cauza subiectului deloc delicat: "Double Indemnity" era o poveste despre adulter si crima cu premeditare. stia ca unui asemenea film ii era aproape imposibil sa treaca de cenzori si sa fie acceptat de un studio de filme puternic. Totusi Wilder a simtit ca este pregatit de provocare, dar ca are nevoie de un bun partener scenarist. Dupa multe cautari, a decis ca Raymond Chandler ar fi alegerea potrivita, pentru ca stilul sau semana cu cel al lui Cain. (In realitate, Chandler detesta scrisul acestuia). In plus, Wilder a descoperit ca, citite cu voce tare, dialogurile lui Cain nu sunau bine. Ele au fost schimbate aproape complet, inlocuite cu replici memorabile, iar Wilder a contribuit si cu o doza mare de umor. Dialogurile sunt antologice, precum acest pasaj care contine in el un intreg film noir: "Am facut-o pentru bani si pentru o femeie. Banii i-am pierdut… am pierdut si femeia. "Este una dintre putinele adaptari ale unui roman care a reusit sa fie mai bun decat originalul.

Un fapt real
Povestea s-a bazat pe o crima reala din 1927. Phyllis Dietrichson (Barbara Stanwyck), o sotie nefericita, il seduce pe Walter Neff (Fred MacMurray), un agent de asigurari. Phyllis il convinge pe amantul ei sa o ajute sa scape de sotul incomod, in prealabil facandu-i acestuia o asigurare pe viata cu o clauza de dubla despagubire. Planul lor merge bine, dar cei doi criminali nu se pot bucura de recompensa. Barton Keyes (Edward G. Robinson), responsabil cu revendicarile la aceeasi agentie, o suspecteza pe Phyllis de moartea sotului sau. Simtind ca secretul lor va fi scos la iveala, Neff incearca o ultima solutie de scapare: planuieste sa o ucida pe Phyllis.

Deznodamantul este cunoscut de la inceput, intregul film fiind o intoarcere in timp. Regia este impecabila iar actorii o desavarsesc. Alegerea actritei din rolul principal a fost cel mai simplu lucru de facut. Stanwyck era celebra (fusesese deja nominalizata la Oscar pentru rolul din "Mingea de foc" si "Stella Dallas") si se potrivea perfect imaginii din scenariu. A jucat magistral un rol nou pentru ea: al unei femei fatale si extrem de vulgare. Wilder a declarat: "A fost cea mai buna actrita cu care am jucat vreodata. Era foarte meticuloasa. Cu ea nu era nevoie de duble".

Personajul ei este un studiu asupra lacomiei, vicleniei si dorintei de razbunare. Fara mila, fara explicatii, fara nervi. Dar cu clasa si sarm. "Am vrut sa arat caracterul prafuit al Barbarei Stanwyck", a spus regizorul. "I-am spus cameramanului, John F. Seitz, ca vreau mult praf in casa, pentru a crea senzatia de inabuseala. Am avut astfel un prag argintiu care danseaza in lumina ca in tablourile maestrilor clasici".

Actori de nota zece
Cele trei capete de afis – Fred MacMurray, Barbara Stanwyck si Edward G. Robinson – au avut in acest film rolul cel mai important din cariera lor. MacMurray renunta la rolurile sale comice obisnuite si aduce pe ecran o interpretare sobra, fara nuante, care vorbeste credibil despre mediocritatea profunda a personajului sau.

"Double Indemnity" este un exemplu excelent de film-noir. Are personaje brutale, razbunatoare, prezinta in adancime natura umana, unde sexualitatea si psihologia se intrepatrund. In plus, filmarile extrem de realiste, cu lumini de efect, cu umbre simbolice inspirate din expresionismul german (cineastul are origini austriace) creeaza o atmosfera perfect "noir". Alb-negrul si inchiderea personajelor in colturi, in cabine telefonice, in masini, dau in acelasi timp senzatia de apropiere si de claustrofobie. Parca le simti respiratia. "Am filmat in stilul presei, incercand sa facem povestea cat mai realista", a spus cameramanul John Seitz.

Cu "Double indemnity", Billy Wilder incearca pentru prima data un film politist. Dar aduce in el teme influente in productiile sale trecute. Numeroase din comediile sale au un aspect cinic si dulce-amar, imprimand o viziune ironica asupra societatii americane. Ca si in alte realizari de-ale sale, Wilder foloseste aici un ton pesimist, lasand sa iasa la suprafata elemente care nu flateaza deloc psihicul uman: arivismul, ambitia, invidia, dorinta de castig si atractia sexuala, ultima fiind o tema persistenta in toata filmografia sa. Nu-i deci de mirare ca Wilder, unul dintre cei mai neascultatori si caustici cineasti ai epocii sale, s-a simtit bine in acest univers al comploturilor.

Un film noir clasic, care poate fi revazut la nesfarsit cu aceeasi placere si la care se vor raporta toate cele ce vor urma. Wilder a ajutat la definirea unui stil american de a face filme, stil care rezista si acum.

7 premii Oscar pentru:
» Cel mai bun film
» Cea mai buna actrita in rolul principal: Barbara Stanwyck
» Cel mai bun regizor: Billy Wilder
» Cea mai buna coloana sonora – Miklos Rozsa
» Cea mai buna imagine – John F. Seitz
» Cel mai bun scenariu – Billy Wilder si Raymond Chandler
» Cel mai bun sunet – Loren L. Ryder

Din culise
» Desi marturiseste "Niciodata nu ma uit la filmele mele trecute", regizorul Billy Wilder isi aminteste de "Double Indemnity" ca de unul dintre favoritele sale.
» "Double Indemnity" este si unul dintre filmele preferate ale lui Woody Allen.
» In acest rol Barbara Stanwyck a aparut cu un nou chip: a purtat o peruca blonda iar buzele au fost exagerat de rujate. Ideea a fost a lui Wilder: "Am vrut sa-i creez o imagine cat mai neingrijita cu putinta".
» Barbara Stanwyck a fost printre primele pe lista icoanelor feminine de la Hollywood care au filmat cu Billy Wilder. Au urmat: Marlene Dietrich, Gloria Swanson, Audrey Hepburn si Marilyn Monroe.
» Personajul Walter Neff se numea in original Walter Ness, dar Billy Wilder a aflat ca exista un barbat din Beverly Hills care purta acelasi nume si era chiar agent de asigurari. Pentru a evita sa fie dat in judecata pentru defaimare, regizorul a preferat sa modifice putin numele.
» Scena in care Neff si Dietrichson nu pot porni masina dupa crima a fost adaugata de Wilder, a carui masina nu a mai pornit la sfarsitul unei zile de filmari.
» Initial, scena finala trebuia sa fie alta, in care Keyes priveste cum Walter Neff este executat in camera de gazare. Desi a costat foarte mult, aceasta nu a mai fost introdusa, considerandu-se ca dupa scena cu tigareta nu mai e nevoie de nimic.

 

Double Indemnity/ Asigurare de moarte
SUA, 107 min.
Regia: Billy Wilder.
Cu: Fred MacMurray, Barbara Stanwyck, Edward G. Robinson, Porter Hall, Jean Heather
Muzica: Miklos Rozsa.
Costume: Edith Head

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă