2.8 C
București
sâmbătă, 16 noiembrie 2024
AcasăSpecialDouă nopţi de "ploi de stele căzătoare"

Două nopţi de „ploi de stele căzătoare”

Pasionaţii vor putea observa fenomenul spectaculos de pe terasa observatorului astronomic.


Sâmbătă şi duminică seara, gălăţenii sunt invitaţi la Observatorul Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN), la observaţiile astronomice dedicate unui fenomen astronomic deosebit, „Perseidele” sau „ploaia de stele căzătoare”. În acest an, observaţiile astronomice se vor desfăşura în două nopţi consecutive, programul „Nopţilor de Perseide” fiind atât în noaptea de sâmbătă spre duminică, dar şi în noaptea de duminică spre luni, de la ora 20.00 până în zori, la ora 5.00. Potrivit purtătorului de cuvânt al CMSN, Florin Matei, observatorul astronomic şi terasa de observaţii astronomice din cadrul muzeului gălăţean vor fi pregătite să-i întâmpine pe iubitorii de astronomie cu toate echipamentele moderne specifice din dotare, pe lângă observarea stelelor căzătoare, vizitatorii având ocazia să privească prin telescop diverse obiecte de deep-sky, stele duble, planete etc.

La Sala de proiecte educaţionale şi activităţi interactive a Observatorului Astronomic publicul va putea viziona filme documentare de astronomie. „Perseidele sunt un curent de meteori care poate fi observat în fiecare an. Pentru aceasta trebuie ca radiantul meteorilor să fie deasupra orizontului. Radiantul este locul de pe bolta cerească, din care se revarsă fluxul de meteori şi care este cazul Perseidelor constelaţia Perseu. În mod tradiţional curenţii de meteori sunt numiţi în funcţie de constelaţia în care se află radiantul. Corpurile meteorice sunt resturi de comete, care s-au împrăştiat în timp de-a lungul traiectoriei cometei care le-a produs. O asemenea concentraţie de resturi de cometă, care de fapt sunt particule de praf, sunt numite curenţi meteorici. Când Pământul întâlneşte un asemenea curent, au loc adevarate «ploi de stele». Fenomenul luminos, meteorul, caracteristic oricărui corp meteoric ce pătrunde în atmosfera terestră, se datorează arderii şi volatilizării complete a corpului prin frecare cu păturile superioare ale atmosferei”, a explicat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic. 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă