Dosarul Revolutiei de la Cluj, plimbat pana la prescriere

Marii acuzati ai Revolutiei de la Cluj au sansa sa scape definitiv de orice fel de raspundere. Generalii Florian Caba si Constantin Degeratu pot astepta linistiti prescrierea faptelor de care sunt acuzati de catre revolutionarii clujeni. Si asta, pentru ca dosarul Revolutiei a fost luat, printr-o simpla trasatura de condei, din competenta procurorilor militari si dat in competenta procurorilor de la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.
Guvernul a strecurat, in data de 29 decembrie, cand intreaga Romanie abia se trezise din petrecerea de Craciun ca sa se pregateasca de cea de Revelion, Ordonanta 131 din 2006, care modifica Legea 508 din 2004. Ce se ascunde dincolo de aceste cifre? Dosarele muncite in ultimii ani de procurorii militari, care erau aproape de momentul redactarii rechizitoriului, au fost date altor procurori.
Mai sunt doar cinci ani pana cand faptele din aceste dosar vor fi prescrise in totalitatea lor. Procurorii DIICOT au nevoie de ani intregi doar ca sa verifice miile de pagini adunate de procurorii militari, iar apoi trebuie sa faca propria lor ancheta.
Chiar daca vor reusi sa ii trimita in judecata pe generalii clujeni, va urma o alta perioada indelungata, in care instanta va trebui, la randul ei, sa studieze dosarul. Astfel, posibilitatea ca generalii care sunt acuzati ca au organizat represiunea sa raspunda cu adevarat pentru faptele lor scade cu fiecare zi care se scurge prin clepsidra Istoriei.
Chiar daca Justitia a pronuntat primele condamnari in dosarul Revolutiei de la Cluj, acest lucru nu inseamna ca s-a facut dreptate. Responsabilitatea pentru zecile de mii de morti si de raniti nu apasa doar asupra umerilor fostului prim-secretar PCR, Ioachim Moga, ori asupra maiorului Ilie Dicu.
Florian Caba si Constantin Degeratu au datoria sa dea socoteala pentru faptele lor. Daca sunt nevinovati, atunci sa isi vada linistiti de viata lor. Daca, insa, au fost implicati in represiune, atunci sa plateasca pe masura faptelor comise.
Lucrurile ar trebuie duse si mai departe. Ar trebui chemati in fata instantelor toti ticalosii care au girat, prin complicitatea lor, mentinerea celui mai criminal regim din istoria Romaniei. Personal, as dori sa ii vad in boxa acuzatilor pe cei care i-au executat pe liderii rezistentei anticomuniste din Muntii Apuseni: Iosif Capota, Alexandru Dejeu, ori fratii Susman.
As dori sa ii vad dupa gratii pe cei care au organizat prigoana impotriva Bisericii Greco-Catolice, impotriva cultelor protestante ori chiar impotriva acelor clerici ortodocsi care nu au acceptat complicitatea ierarhiei cu liderii comunisti. Numai ca, prin metoda plimbarii dosarelor de la un parchet la altul si de la o instanta la cealalta, acest lucru nu se va intampla niciodata.
Doar organizarea unui proces al crimelor comunismului poate face posibila purificarea morala a societatii. Altfel, romanii nu vor altceva decat sa renunte la materialismul marxist ca sa imbratiseze cu inconstienta materialismul societatii de consum, golit de valorile etice care formeaza fundatia crestina a societatii europene.