21 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSpecialDOSARUL REŢETELOR FALSE: 45 de medici, asistente şi angajaţi şi administratori de...

DOSARUL REŢETELOR FALSE: 45 de medici, asistente şi angajaţi şi administratori de laboratoare de analize, TRIMIŞI în JUDECATĂ

Un număr de 45 de inculpaţi, printre care 19 medici, 13 asistente medicale şi 12 angajaţi şi administratori a două laboratoare de analize au fost trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti în dosarul reţetelor falsificate.

Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti pentru judecarea cauzei. Cercetările în cauză au fost efectuate împreună cu lucrători din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Grupări Infracţionale Violente şi cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

Citeşte şi O treime din cei audiaţi în scandalul reţetelor false au fost reţinuţi

Medicii trimişi în judecată sunt:  BIZINICHE CARMEN SIMONA, ZARJIŢCHI NATALIA, ŞERBOIU SORINA-CRENGUŢA, EL-RIFAI MOHAMAD, ORDEANU VIOREL, ŢOCA MONICA NATALIA, MUNTEANU MARIA, KANDA MUTEBA, IVAŞCU MIHAELA LILIANA, GHEORGHIU MIHAELA, IOSUP MARANA ANDA, LAZĂR CONTES RODICA, URSU MONICA, MATEI RODICA STELUŢA, IANCU GABRIELA CORINA, BÂRSAN SERGIU MIHAI, VASILE-BUGARIN ALEXANDRU-CRISTIAN, FLOREA RĂZVAN şi COCULESCU BOGDAN IOAN

Asistentele trimise în judecată se numesc: MARIN TEODORA, PANĂ MIHAELA, CĂLIN DĂNUŢA, TELEGUŢĂ ANCA LUISA, CRISTEA MIHAELA LUMINIŢA, NIMIGEAN AURICA, BUDULUCA DANA MARIA, PANDREA MELANIA, PANTAZI CORINA, GHEORGHE ILEANA, TRAŞCĂ CRISTINA ALINA, ZĂRNESCU MARINELA şi DRĂGUŞIN VALENTINA.

Angajaţii şi administratorii a două laboratoare de analize trimişi în judecată sunt: DAŞKIRAN SEMSEDDIN, MEMITANLI SULEYMAN, COCONEANU IOANA, EREMIA ALINA-ALEXANDRA, BACIU ANA-MARIA, CRISTEA IRINA, STANCIU MIHAI, OSMAN KAMAL, ILIOIU LUIZA ELENA, STOICA CONSTANTIN, VLASE DĂNUŢ şi STANCIU ANGELICA ADRIANA.

Potrivit rechizitoriului, cei 45 sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, de fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals şi de luare şi dare de mită.

Citeşte şi Un nou dosar de REŢETE FALSIFICATE: PERCHEZIŢII la farmacii şi cabinete medicale din Hunedoara, Timiş şi Sibiu. Vezi la cât se ridică prejudiciul

Activitatea infracţională a constat, în principal, în fraudarea de către angajaţii şi administratorii a două laboratoare de analize medicale a bugetului Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti prin decontarea frauduloasă a contravalorii unor bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice (analize) false şi unor bilete de trimitere pentru servicii medicale clinice (consultaţii) false, cauzându-se un prejudiciu de 2.145.781,26 de lei.

Cum activa reţeaua medicilor şpăgari

Potrivit probelor aduse la dosar, în perioada ianuarie 2011 – mai 2012, unul dintre laboratoare a decontat de la CASMB suma totală de 1.327.576,29 de lei cu titlu de analize. S-a stabilit că suma de 953.956,59 de lei a fost decontată în mod fraudulos, fără a se efectua analizele (71,85 % activitate fictivă).

În aceeaşi perioadă, celălalt laborator a decontat de la CASMB suma de 1.783.381,25 lei cu titlu de analize. S-a stabilit că suma de 1.173.779,67 lei a fost decontată fraudulos, fără a se efectua analizele (65,81 % activitate fictivă).

Principalul mod de operare este următorul:

1. Angajaţii laboratoarelor, direct sau prin intermediari, stabilesc o legătură cu un medic (specialist sau de familie);

2. În baza înţelegerii cu angajatul laboratorului, medicul (în cadrul atribuţiilor sale de serviciu) sau asistentul medical (cu sau fără cunoştinţa medicului cu care lucrează) emite în mod constant numeroase bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice false, cu valoarea compensată, fără a avea acoperire într-o situaţie reală, în sensul că biletele erau eliberate pe numele unor pacienţi care nu fuseseră consultaţi sau deşi au fost consultaţi nu li s-a recomadat efectuarea unor analize medicale; prin completarea rubricilor biletelor menţionate, medicul face menţiuni nereale cu privire la prescrierea efecuării analizelor în cauză;

3. Biletele sunt completate de către medic sau cu ajutorul asistentei sale;

4. Medicul înmânează aceste bilete false angajaţilor laboratoarelor: cunoscând că urmau să fie implementate în sitemul laboratorului şi înaintate ulterior spre decontare C.A.S.M.B., fără ca pacientul să beneficieze de acele analize gratuite şi fără ca laboratoarele să le efectueze.

5. Angajaţii laboratorului primesc biletele de trimtere false (denumite în limbaj codificat folosit de inculpaţi „bilete extra”, „bomboane”, „burţi”), le introduc în circuitul laboratoarelor prin intermediul sistemului informatic Medis şi le înaintează spre decontare către C.A.S.M.B.

6. Pentru a diferenţia biletele reale de cele falsificate, angajaţii celor două laboratoare ţineau o evidenţă informatizată şi scriptică;

7. Angajaţii verifică biletele sub aspectul corectitudinii formale, completează în fals rubricile din bilete care ar atesta prezenţa pacientului, recoltarea probelor biologice şi efectuarea analizelor.

8. Medicii de laborator, în schimbul unor sume de bani primite cu titlu de „salariu”, lasă parafa angajaţilor laboratorului pentru a o folosi fără drept în falsificare biletelor sau a raportărilor.

9. La începutul fiecărei luni angajaţii laboratoarelor solicită decontarea valorii biletelor falsificate în luna anterioară la C.A.S.M.B.

10. Medicii care falsifică bilete primesc sume de bani reprezentând 10% din valoarea analizelor recomandate în biletele de analiză falsificate eliberate.

11. Asistenţii care falsifică bilete primesc sume de bani reprezentând fie o valoare fixă pe biletul falsificat (anul 2011), fie 10% din valoarea analizelor prescrise în biletele de analiză falsificate eliberate (anul 2012).

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă