Doi dintre cei noua judecatori ai Curtii Constitutionale au votat impotriva interdictiei ca Parchetul National Anticoruptie sa ancheteze parlamentari. Reamintim ca la vre-mea respectiva majoritatea judecatorilor Curtii au considerat ca PNA nu are dreptul sa judece parlamentari. Recent, au fost facute publice atat motivatiile deciziei, cat si opiniile separate a doi judecatori – Nicolae Cochinescu si Gheorghe Boldur.
In sprijinul deciziei de a stopa judecarea parlamentarilor au fost invocate prevederile articolului 72 din Constitutie potrivit carora urmarirea penala si trimiterea in judecata a deputatilor si senatorilor se fac de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Insa judecatorii care au votat impotriva deciziei atrag atentia ca in ordonanta prin care s-a infiintat PNA se precizeaza ca „este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ca procurorul general al Parchetului National Anticoruptie este asimilat adjunctului procurorului general de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”. De altfel, atasarea Parchetului la Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost precizata explicit prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului 102/2003, aprobata cu modificari prin Legea 26/2004, in sensul ca Parchetul National Anticoruptie „functioneaza pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ca parchet specializat in combaterea infractiunilor de coruptie”. De asemenea, in legea privind organizarea judiciara s-a prevazut ca Parchetul National Anticoruptie functioneaza ca „parchet de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie”.
In consecinta, cei doi judecatori afirma ca „interpretarea sistematica a Constitutiei conduce, asadar, la concluzia ca nominalizarea prevazuta la art. 72 din Constitutie nu exclude posibilitatea ca urmarirea penala si trimiterea in judecata a deputatilor si senatorilor pentru infractiuni de coruptie sa se efectueze de catre Parchetul National Anticoruptie care si acesta este, in termenii Ordonantei de Urgenta nr. 43/2002 si ai Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, un "parchet pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie"”. Avand in vedere ca la data cand a fost revizuita Constitutia Parchetul National Anticoruptie exista si functiona, ca ratiunea existentei acestei institutii era aceea de a descuraja fenomenul coruptiei la nivel inalt si ca obiectivul principal al revizuirii l-a constituit crearea cadrului constitutional de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana – iar eradicarea coruptiei la nivelul celor mai inalte institutii ale statului era si atunci, cum este si in prezent, una din conditiile de baza ale primirii Romaniei in organizatia amintita -, cei doi judecatori considera ca „este cu totul de neacceptat teza ca legiuitorul constituant a urmarit inlaturarea din competenta Parchetului National Anticoruptie a cercetarii infractiunilor de coruptie comise de deputati si senatori”.