Cricova a devenit cunoscută după ce, în perioada sovietică, prin exploatarea calcarului au fost săpate galerii a căror lungime însumată ajunge până la 60 de kilometri. Deoarece temperatura rămâne constantă în tot timpul anului galeriile de la Cricova au devenit locul ideal pentru depozitarea vinului. Subteranele din var natural asigură o temperatură de 12-14 grade Celsius și o umiditatea de 97-98%, condiții optime pentru maturarea vinurilor de calitate superioară.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Cum arătau Lipscanii în urmă cu un secol
Galeriile sunt amenajate ca un oraş subteran, cu străzile albe, care cu indicatoare de circulaţie şi denumiri dintre cele mai apetisante: Chardonnay, Sauvignon, Fetească şi altele din aceeaşi gamă. Pe marginea străzilor pot fi văzute butoaie imense pline cu vin sau care aşteaptă să fie umplute.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Bucureştiul, în perioada interbelică
Galerii de la Cricova se situează doar pe locul doi în Europa când vine vorba de lungimea acestora. Pe locul întâi găsim tot o cramă din Republica Moldova. Pe cea de la Mileştii Mici, localitate aflată la 20 de kilometri de Chişinău.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Tramvaiele Bucureştiului comunist
La crema de la Cricova a ajuns chiar si secretarul american de stat. John Kerry El a primit drept cadou o cutie din lemn de stejar cu patru sticle ce reprezintă gama de bază a vinurilor și divinurilor moldovenești: două sticle cu vin roșu de colecție, o sticlă cu spumant și una cu divin, ce are vârsta de peste o jumătate de secol.
VEZI ŞI GALERIE FOTO. Cum arătau reclamele româneşti din perioada comunistă
În vizita sa de doua zile de la Chişinău şi preşedintele Iohannis a mers la galeriile de la Cricova la dineul oferit de Nicolae Timofti, şeful statului moldovean.
