Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cei mai cunoscuți refugiaţi care au schimbat istoria

Deşi în prezent se construiesc ziduri în Europa împotriva refugiaţilor, de-a lungul timpului în orașele europene s-au refugiat numeroase personalităţi care au reușit să schimbe lumea și istoria. Între imigranţii celebri care au fost nevoiţi să îşi părăsească ţara de origine se numără fizicianul Albert Einstein, neuropsihiatrul Sigmund Freud, scriitorul Victor Hugo, compozitorul Frédéric Chopin şi muzicianul Freddie Mercury.

Share

Antonia Deak 0 comentarii

Actualizat: 20.09.2015 - 18:47

Deşi în prezent se construiesc ziduri în Europa împotriva refugiaţilor, de-a lungul timpului în orașele europene s-au refugiat numeroase personalităţi care au reușit să schimbe lumea și istoria. Între imigranţii celebri care au fost nevoiţi să îşi părăsească ţara de origine se numără fizicianul Albert Einstein, neuropsihiatrul Sigmund Freud, scriitorul Victor Hugo, compozitorul Frédéric Chopin şi muzicianul Freddie Mercury.

Albert Einstein, refugiat după ce a câştigat premiul Nobel pentru Fizică

Evreu din Germania, Albert Einstein a fost nevoit să emigreze în Statele Unite ale Americii, în anul 1932, din cauza presiunilor tot mai crescute ale naziştilor. Câştigător al premiului Nobel pentru Fizică, fizicianul s-a stabilit în oraşul universitar Princeton, unde a fost numit profesor la The Institute for Advanced Study şi a primit funcţia de consultant la Divizia de Cercetare și Dezvoltare, secția Muniții și Explozibili în cadrul Armatei americane.

„Sunt binecuvântat de soartă să trăiesc aici, în Princeton. În acest oraş universitar mic vocile haotice ale oamenilor aflaţi în conflict abia dacă se aud. Îmi este aproape ruşine să trăiesc într-un loc atât de paşnic, în timp ce toţi ceilalţi suferă”, i-a scris Einstein reginei Belgiei, potrivit unhcr-centraleurope.org.

Sigmund Freud, refugiat în ultimul an de viaţă

Similar, fondatorul psihanalizei, neuropsihiatrul evreu Sigmund Freud, a fost nevoit să părăsească Austria, după 79 de ani, din cauza persecuţiilor naziştilor. „Cât de mult progresăm! În Evul Mediu m-ar fi ars pe rug (naziştii – n.r.). Acum, se mulţumesc să îmi ardă cărţile”, glumea Freud despre curentul antisemit.

Însă, Freud, bolnav de cancer la maxilar, a murit la scurt timp după ce s-a stabilit în Londra, după ce i-a cerut doctorului său, refugiatul Max Schur, să îi administreze o doză letală de morfină.

Victor Hugo, alungat din Franţa de Napoleon al III-lea

Un alt refugiat celebru a fost scriitorul francez Victor Hugo, exilat de Napoleon al III-lea în anul 1851, pentru că l-a numit „trădător”. Hugo a emigrat mai întâi în Belgia, unde i-a fost refuzat azilul, după care s-a stabilit în Insulele Canalului, care aparţin Regatului Unit. „Sunt în exil şi mă bucur să fiu aici. Iubesc tot ceea ce suferă pentru libertate, patrie şi dreptate. Sunt în pace, chiar dacă este întotdeauna dureros să păşeşti pe pământ străin”, a spus Hugo despre exilul său, potrivit unhcr-centraleurope.org.

Primele lucrări pe care Hugo le-a semnat după ce a fost izgonit de Napoleon au fost pamfletele „Napoleon cel mic” și „Istoria unei crime”, în care scriitorul îşi exprimă furia şi resentimentele faţă de preşedintele Franţei.

În octombrie 1855, unul dintre prietenii scriitorului a publicat un pamflet despre Regina Victoria şi, astfel, Victor Hugo şi asociaţii lui au fost trimişi în insula mai mică, Guernsey, unde francezul a petrecut 15 ani. Ca să se asigure că nu mai pote fi expulzat, Hugo a cumpărat şi renovat o casă despre care localnicii spuneau că este bântuită, unde s-a instalat alături de familia lui. Mai târziu, scriitorul le-a dedicat locuitorilor insulei Guernsey romanul „Oamenii mării” şi a publicat, între altele, „Mizerabilii”, „Contemplațiile” şi „Legenda secolelor”.

Frédéric Chopin, cu inima în Polonia

Unul dintre cei mai cunoscuţi compozitori pentru pian, polonezul Frédéric Chopin, a plănuit, în timpul studenţiei, alături de prietenii lui, o răzvrătire împotriva ruşilor. Rolul lui Chopin era să promoveze cauza Poloniei în străinătate, prin intermediul muzicii. Artistul a plecat în Viena şi, câteva luni mai târziu, după ce a izbucnit Răscoala din Noiembrie, a fost sfătuit să nu se mai întoarcă pe meleagurile natale, potrivit unhcr-centraleurope.org.

În septembrie 1831, Chopin a ajuns la Paris, unde a fost întâmpinat de nobili exilaţi din Polonia, a fost numit „geniu” de alţi compozitori, între care germanul Robert Schumann, şi a devenit independent financiar.

Mai târziu, în anul 1847, compozitorul a încheiat o relaţie de zece ani cu scriitoarea franceză George Sand şi s-a îmbolnăvit de tuberculoză. Chopin a murit doi ani mai târziu, dar nu înainte de a susţine un concert pentru Regina Victoria şi de a face cunoştinţă cu scriitorul Charles Dickens. Compozitorul este îngropat în cimitirul Père Lachaise din Paris. Însă, sora lui, Ludwika, i-a luat inima şi a dus-o la Biserica Sfintei Cruci, din Varşovia.

Freddie Mercury, o legendă datorată emigrării

Fostul lider al formaţiei de muzică rock „Queen”, Freddie Mercury, cu numele real Farrokh Bulsara, a fugit în Marea Britanie, la vârsta de 17 ani, împreună cu familia lui, din cauza masacrul indienilor şi arabilor din timpul Revoluţiei pentru independenţă. Părinţii artistului, Bomi Bulsara și Jer Bulsara, erau perși din India care practicau religia antică zoroastriană, potrivit The Telegraph.

După ce a devenit faimos, Freddie Mercury a fost criticat că și-a ascuns etnicitatea indiană de public. Însă, mama artistului a contrazis această acuzaţie: „Freddie a fost pers şi a fost mândru de acest lucru, dar nu era foarte religios”. Artistul a fost apărat, de asemenea, şi de cumnatul lui, Roger Cooke: „Nu cred că şi-a negat originea indiană. Iar dacă şi-a negat-o, a făcut-o pentru că avea origini persane, nu indiene”, a spus soţul Kashmirei, sora mai mică a artistului.

În anul 1991, la vârsta de 41 de ani, Freddie Mercury a murit de bronhopneumonie cauzată de SIDA, la o zi după ce a făcut un anunţ public în care a recunoscut că a fost testat seropozitiv. Deși nu participase de foarte mulţi ani la slujbe religioase, Mercury a fost înmormântat de un preot zoroastrian.

Deschideţi galeria foto de mai sus pentru a descoperi şi alţi refugiaţi celebri. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...