Pentru români, Ziua Victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial este de obicei asociată cu data de 9 mai, extrem de mediatizată în anii comunismului, dar care îşi menţine şi în prezent semnificaţia istorică.
La data de 9 mai 1945, Germania nazistă a capitulat în faţa Uniunii Sovietice.
Istoricii români, membri ai Centrului de Studii Euro-Atlantice din Bucureşti, consideră însă că pot fi marcate mai multe Zile ale Victoriei. “Discutăm despre ziua capitulării forţelor militare germane sau despre ziua celebrării încheierii războiului?”, se întreabă lectorul dr. Bogdan Antoniu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii din București.
Prima capitulare a Germaniei: 7 mai 1945
El subliniază că trupele germane au început să se predea, în Europa, începând cu data de 2 mai, iar primul act al capitulării Germaniei, în faţa sovieticilor, a fost semnat la 7 mai 1945 în Franţa, la Reims. “O capitulare care trebuia să intre în vigoare a doua zi, 8 mai”, explică Bogdan Antoniu. În clipa în care se semna actul capitulării Germaniei, “în Franţa era luni dimineaţă, în SUA era duminică seară, în Marea Britanie era 1 noaptea. N-au trezit pe nimeni din somn, pe Churchill l-au anunţat dimineaţa”.
În ciuda actului de capitulare din 7 mai 1945, luptele cu trupele germane din Europa nu s-au încheiat imediat, ci abia la sfârşitul lunii mai.
Între timp, considerând că semnarea actului capitulării trebuie oficiată cu mai multă solemnitate, URSS solicită şi organizează o a doua ceremonie. În seara zilei de 8 mai 1945, a doua capitulare a nemţilor este semnată, la Berlin, din partea Germaniei, de feldmareşalul Keitel, din partea SUA – de adjunctul generalului Eisenhower, iar din partea URSS, de mareşalul Jukov – cel care cucerise Berlinul.
Drept urmare, statele occidentale au declarat data de 8 mai 1945 drept Ziua Victoriei în Europa.
8 mai în Occident înseamnă, la ruşi, 9 mai
Orgoliul lui Stalin nu a fost însă satisfăcut, întrucât el îşi dorea propria lui Zi a Victoriei. Profitând de decalajul de fus orar (3 ore) dintre Moscova şi Europa Occidentală, Stalin a decis că 8 mai, seara, în Occident înseamnă, la ruşi, 9 mai, dimineaţa.
Pe baza acestei argumentaţii, URSS a ales să serbeze Ziua Victoriei în Europa la 9 mai.
Evident, ziua de 9 mai 1945 nu a reprezentat finalul celui de-al doilea Război Mondial, întrucât în Pacific luptele au continuat. La 6 şi 9 august 1945, SUA au lansat bombe atomice asupra Japoniei, decizie pe care americanii o justifică şi astăzi cu argumentul că a scurtat războiul.
Japonia a capitulat militar în ziua de 14 august 1945, dar a semnat actul de capitulare abia la data de 2 septembrie.
Japonia a semnat capitularea la 2 septembrie 1945
Drept urmare, Japonia consideră că a încheiat războiul la data de 2 septembrie 1945.
Evident, şi asupra acestui moment există mai multe versiuni, întrucât China îşi serbează propria ei Zi a Victoriei împotriva Japoniei, la data de 3 septembrie.
Dezbaterea legată de Ziua Victoriei a fost organizată, miercuri, la Facultatea de Istorie din Bucureşti, cu participarea specialiştilor din Centrul de Studii Euro-Atlantice. Iniţiativa acestei dezbateri a aparţinut Ambasadei SUA din Bucureşti.
