2 C
București
luni, 18 noiembrie 2024
AcasăLifestyleFoodCine au fost şi ce au făcut primarii post-revoluţionari ai Bucureştiului

Cine au fost şi ce au făcut primarii post-revoluţionari ai Bucureştiului

Capitala României, care îşi alege, duminică, viitorul lider, a avut după revoluţia din decembrie 1989, 11 primari generali. România Liberă vă reaminteşte cine au fost, când au condus destinul Bucureștiului şi ce au făcut ei pentru cetăţeni.

Sorin Oprescu: iunie 2008 — septembrie 2015 – independent

Bucureştenii nu vor uita contribuţia lui Sorin Oprescu la infrastructura rutieră a Capitalei. În mandatele sale a renovat mai multe pasaje, între care Unirea, Victoriei, Lujerului, a terminat Podul Basarab şi a construit Stadionul Arena Naţională. Are, însă, şi câteva bile negre, din cauza numeroase lucrări în multe părţi ale oraşului, începute, tărăgănate sau blocate, care încurcă viaţa localnicilor.

Adriean Videanu: aprilie 2005 — iunie 2008 – PDL

Adriean Videanu, unul dintre cei mai controversaţi politicieni postdecembrişti, a reuşit să se facă neuitat de bucureşteni din cauza calvarului schimbărilor periodice de bordur care au îngreunat traficul din Capitală și au fost o risipă a banilor publici. Trebuie să-i dăm, totuşi, şi o bilă albă, pentru că în mandatul său au început lucrările la Podul Basarab.

Răzvan Murgeanu: decembrie 2004 — aprilie 2005; primar interimar – PD

Perioada prea scurtă petrecută în fruntea Primăriei Capitalei nu i-a permis să facă nici realizări memorabile, dar nici gafe de neuitat.

Citeşte şi FOTO. Cine sunt primarii marilor capitale europene

Traian Băsescu: iunie 2000 — iunie 2004; iunie — decembrie 2004 – PD

Perioada petrecută de Traian Băsescu la Primăria Capitalei a fost marcată de tensiuni, cum ar fi eliminarea chioșcurilor și operațiunea de colectare în centre speciale a câinilor comunitari. În tot acest timp, disputele lui cu membrii Consiliului General al Municipiului București (CGMB) au fost permanente. Din această perspectivă, Traian Băsescu declara că Legea administrației publice locale ar trebui modificată în așa fel încât primarului să-i fie asigurată o majoritate de 51 la sută în consiliul local, pentru a-și putea duce la bun sfârșit programul promis cetățenilor.

Viorel Lis: noiembrie 1998 — iunie 2000; primar interimar: ianuarie 1997 — noiembrie 1998 – PNŢCD

Viorel Lis va rămâne, probabil, în memoria bucureştenilor pentru inaugurarea liniei de metrou dintre Gara de Nord şi Piaţa Chibrit, singura dată în folosinţă după Revoluţia din decembrie 1989. Doar că tunelele fuseseră săpate în perioada comunistă, iar finalizarea lucrărilor a fost făcută de Ministerul Transporturilor şi nu de autorităţile locale. Însă nimeni nu va uita marea iubire a primarului general cu Oana, pe care a cunoscut-o în timpul mandatului, când ea abia terminase liceul, şi pentru care şi-a lăsat soţia.

Citeşte şi ALEGERI LOCALE 2016. Prezența în TIMP REAL la vot în fiecare județ: Olt și Giurgiu, fruntașe. Câți bucureșteni au ieșit la urne

Victor Ciorbea: iunie 1996 — martie 1998 – PNŢCD

Pe Victor Ciorbea nu-l vor uita pensionarii Capitalei, pentru că el este cel care a inaugurat abonamentele gratuite pentru ei pe transportul în comun. Aceasta a cam fost singura promisiune electorală îndeplinită. În rest, ne mai amintim că Victor Ciorbea a încercat să se mute puţin la Guvern, apoi a revenit la primărie, unde însă nu şi-a putut păstra fotoliul.

Crin Halaicu: februarie 1992 — iunie 1996 – PNL

Pe lângă controversatele afaceri pe care le făcea, cum ar fi închirierea de spaţii comerciale la preţuri infime, Crin Halaicu nu va fi uitat de bucureşteni pentru că el a dat startul epopeei înlocuirii bordurilor. Are, totuşi, şi câteva bile albe pentru că a construit 16.000 de apartamente şi o mare parte din infrastructura de apă, canalizare, gaze naturale şi electricitate pentru perimetrul Bulevarduil Unii, Piaţa Alba Iulia, Bulevardele Decebal şi Burebista.

Doru Viorel Pană: septembrie 1991 — februarie 1992 – FSN

Acţiunile lui nu au suficientă amploare pentru a-şi aminti lumea de ele, dar el a înfiinţat primul colectiv de control menit să constate şi să sancţioneze contravenţiile privind regimul de autorizare a construcţiilor.

Viorel Oproiu: noiembrie 1990 — septembrie 1991 – FSN

La începutul mandatului, Viorel Oproiu a luat diverse măsuri pentru buna funcţionare a aparatului administrativ, cum sunt serviciile de salubritate, transporturile sau construcţia de locuinţe. El a organizat prima licitaţie pentru atribuirea de spaţii comerciale şi a facilitat apariţia publicaţiei „Bucureşti” cu scopul de a prezenta problemele administraţiei şi deciziile primăriei.

Ștefan Ciurel – iulie 1990 – noiembrie 1990 – FSN

În scurta perioadă petrecută la Primăria Capitalei, a asigurat apa potabilă în tot oraşul, a cumpărat utilaje pentru curăţarea, repararea şi asflatarea străzilor şi a continuat construirea de locuinţe.

Dan Predescu: ianuarie 1990 – iulie 1990 – FSN

Prima grijă a primului primar post-revoluţionar a fost să îi împroprietărească pe noii demnitari cu locuinţele rămase libere de la cei vechi. A avut, totuşi, grijă, să aprovizioneze oraşul cu alimente, a mai modernizat unele străzi şi le-a schimbat şi numele.

 

 

Cele mai citite

Pampers continuă să fie alături de micii luptători prin donația de scutece Pampers special concepute pentru prematuri 

Pentru bebelușii născuți prematur fiecare zi este o luptă. Trupurile lor firave au nevoie de atingerea și iubirea părinților, atât de limitată în contextul...

Președintele Iohannis, discurs în Bundestag: Uitarea trecutului conduce la repetarea greșelilor

Iohannis a amintit că 2024 marchează 80 de ani de la Debarcarea din Normandia și 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului, momente...

România, printre ultimele țări din lume la finanțarea educației: Alocare mai mică decât Uganda și Paraguay

Guvernul României a alocat în 2023 doar 3,3% din PIB pentru educație, conform unui raport UNESCO România se află pe locul 123 din 171 de...
Ultima oră
Pe aceeași temă