Cu toate că aflăm în kabbala un sistem complet al lucrurilor de ordin moral şi spiritual, nu poate fi totuşi apreciată nici ca filosofie, nici ca religie: avem în vedere faptul ca aceasta nu se sprijină nici măcar în aparenţă pe raţiune, pe inspiraţie sau pe autoritate.
Kabbala nu reprezintă, asemenea majorităţii sistemelor create în Evul Mediu, produsul unei îmbinări a acestor doua procedee intelectuale. Esenţial diferită de credinţa religioasă, aflată sub autoritatea şi protecţia care au facut posibilă apariţia ei, ea s-a integrat în istoria spiritualităţii umane într-un mod surprinzător, graţie unei forme şi a unor procedee care ar fi putut minimaliza interesul pe care îl merită, care nu ar fi întărit convingerea în privinţa importanţei pe care o prezintă, dacă inainte de a o face cunoscută sub diversele ei aspecte, dacă inainte de a aborda vreuna dintre problemele care îi sunt corelate, nu s-ar indica cu precizie locul pe care îl ocupă printre operele gândirii, printre credinţele religioase, printre sistemele filosofice şi, în sfârşit, necesitatea sau legile care ar putea explica modalitatea aparte prin care s-a dezvoltat.
Este necesar deci, să se evite eroarea făcuta de multe personalităţi ale domeniului, aceea de a amesteca ideile kabbalistice cu ideile elene sau arabe cu convingerea că astfel conferă acestora un plus de prestigiu.
Cei care din superstiţie rămân izolaţi de civilizaţia contemporană lor vor abandona cu timpul înaltele speculaţii generate de superstiţii, cu scopul de a nu păstra decât mijloacele grosiere ce la origine au folosit la deghizarea cutezanţei şi profunzimii ideilor. Vom încerca pentru început să aflăm în ce perioadă s-a format kabbala ca sistem unitar, prin care cărţi s-a conservat până în zilele noastre, cum au fost alcatuite aceste cărti şi câtă încredere putem acorda autenticităţii lor. Se va încerca, de asemenea, prezentarea unei expuneri complete şi fidele, la care vom contribui, în măsura în care este posibil, precum înşişi autorii acestei doctrine. Ne vom retrage în spatele cuvintelor lor, pe care le vom traduce cu exactitatea permisă de slabele noastre mijloace. Pe ultimul plan se va situa cercetarea originii şi a influenţei kabbalei. Vom căuta să aflăm dacă ea s-a născut în Palestina, sub influenţa iudaismului, sau dacă iudeii au împrumutat-o fie dintr-o religie, fie de la o filosofie străină. Kabbala va fi comparată succesiv cu toate sistemele anterioare şi contemporane cu care prezintă vreo asemanare şi vom urma spre final cele mai recente scrieri kabbalistice.
Cuprins
CAPITOLUL I
Introducere
CAPITOLUL I.
Datarea istorică a kabbalei
CAPITOLUL II.
Cărţile kabbalistice. Autenticitatea cărţii Sepher Yetzirah
Capitolul III. Autenticitatea cărţii Zohar
CAPITOLUL iv
Doctrina kabbalistică cuprinsă în Sepher Yetzirah
CAPITOLUL V
Metoda alegorică a kabbaliştilor (Analiza Zoharului – I)
CAPITOLUL VI
Despre natura lui Dumnezeu. (Analiza Zoharului – II)
CAPITOLUL VII
Concepţia despre lume. (Analiza Zoharului – III)
