UPDATE 16,05: Eugen Nicolăescu, fost ministru al Sănătății în perioada în care Sebastian Ghiță era deputat PSD, a declarat luni după-amiază că n-a avut nicio discuție, pe niciun subiect, cu Sebastian Ghiță.
„N-am avut niciun contact, nici oficial nici neoficial”, a susținut Eugen Nicolăescu.
Pe de altă parte, Nicolăescu a susținut că faptul că a fost citat de procurori a reprezentat, pentru el, o „surpriză”.
Fostul deputat fugar Sebastian Ghiță a părăsit teritoriul României, fiind conștient că procurorii Direcției Naționale Anticorupție Ploiești urmau să dispună față de persoana sa măsuri preventive după pierderea imunității parlamentare, se arată în documente din dosarul instituției de forță în care fostul deputat este cercetat pentru trafic de influență, spălare a banilor și constituirea unui grup infracțional organizat, informează Agerpres.
În documente se menționează că, inițial, mogulul IT a fost dat în urmărire generală, iar ulterior, întrucât din investigații a rezultat că acesta a părăsit teritoriul național, pe numele lui a fost emis un mandat european de arestare la data de 10 ianuarie 2017.
„Întrucât s-a constatat că mandatul de arestare preventivă nr. 1/05.01.2017 nu a putut fi pus în executare de organele abilitate datorită faptului că Ghiță Sebastian Aurelian s-a sustras măsurii preventive dispusă, prin ordinul nr. 473956/05.01.2017 emis de organele de poliție, Ghiță Sebastian Aurelian a fost dat în urmărire generală. Ulterior, întrucât din investigații a rezultat că Ghiță Sebastian Aurelian a părăsit teritoriul național, pe numele acestuia a fost emis mandatul european de arestare nr. 1/EAW/10.01.2017 emis de Î.C.C.J. în dosarul nr. 2457/1/2016”, arată sursa citată.
Totodată, se mai precizează că un martor amenințat a declarat, în decembrie anul trecut, că fostul parlamentar avea cunoștință despre existența unei cercetări penale efectuate față de persoana sa de către procurorii DNA Ploiești.
Sebastian Ghiță le-ar fi spus unor persoane de încredere că la DNA Ploiești „există în lucru un dosar urmare a unor denunțuri formulate de Baba de la Siveco și de Berdilă de la Romsys”, fiind convins că față de el urmează a fi dispuse măsuri preventive urmare a pierderii imunității conferite de calitatea de parlamentar. Procurorii spun că aceste aspecte conduc la concluzia certă că Sebastian Ghiță în mod deliberat se sustrage urmăririi penale în cauză.
În aceleași dosare, se mai precizează că mogulul IT, Sebastian Ghiță ar fi pretins de la reprezentanții Siveco România diverse sume de bani, promițând, în schimb, că își va exercita influența asupra mai multor factori decizionali, între care fostul premier Victor Ponta și foștii miniștri Eugen Nicolăescu și Nicolae Bănicioiu, în vederea atribuirii unor contracte din fonduri publice, se arată în documente aflate la cel mai nou dosar al DNA Ploiești care îl vizează pe fostul deputat.
„În perioada 2007 — 2014, Ghiță Sebastian Aurelian, în mod direct, a pretins de la reprezentanții SC Siveco România SA și a primit, în mod indirect de la aceștia suma de 22.872.321,21 lei (bani însușiți), respectiv suma de 24.620.988,85 lei (bani folosiți pentru creșterea artificială a cifrei de afaceri a SC Asesoft International SA și SC Teamnet International SA, pentru aceasta din urmă și în scopul determinării reprezentanților Băncii Mondiale să achiziționeze acțiuni la acest agent economic și să-i acorde un credit în valoare de 10 milioane euro), cu sprijinul reprezentanților/angajaților SC Asesoft International SA, SC Teamnet International SA, SC Expert One Research SRL. și SC 360 Revolution SRL, semnatari ai documentelor, prin simularea unor relații comerciale între SC Siveco Romania SA și societățile comerciale menționate (…), constând în achiziționarea fictivă de servicii IT, promițând în schimb că își va exercita influența asupra factorilor decizionali și funcționarilor publici din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului, CNAS, Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Spitalului Județean de Urgență Ploiești, Consiliului Județean Tulcea, Consiliului Județean Brașov, respectiv promițând că va interveni la primul ministru al României Ponta Victor Viorel, ministrul Agriculturii Valeriu Tabără, miniștrii Comunicațiilor și Societății Informaționale, Zsolt Nagy și Valerian Vreme, miniștrii Sănătății Eugen Nicolaescu și Nicolae Bănicioiu, directorul CNAS, Doru Bădescu, directorul general APIA, Doru Nechiti, în vederea atribuirii și derulării în bune condiții (fără impedimente la acordarea plăților) a contractelor finanțate din fonduri publice încheiate cu SC Siveco România SA (…), respectiv în vederea deblocării unor plăți pentru contracte deja existente, încheierea unor contracte și acte adiționale, dar și pentru alocarea unor fonduri bănești pentru viitoare contracte în domeniul IT”, arată sursa citată.
Totodată, un martor cu identitate protejată a declarat că Ghiță a solicitat, în perioada 2007-2015, tuturor reprezentanților firmelor mari din IT să achite procente de minim de 10% din valoarea contractelor pentru toate proiectele din domeniul IT sau pentru contracte deja extinse, cât și separat pentru intervenții la factori politici și la înalți funcționari din ministere, direcții, structuri din subordinea ministerelor, agenții, în sensul lansării și de noi proiecte în domeniul IT.
„Practic, cine nu cotiza la Ghiță Sebastian Aurelian nu putea câștiga proiecte în piața de IT, iar dacă totuși le câștiga, atât semnarea contractelor, cât și plățile ulterioare aferente contractelor erau blocate până la momentul în care solicitările lui Ghiță Sebastian erau onorate”, a afirmat martorul, conform documentelor menționate.
Noul dosar al lui Sebastian Ghiță conține nume sonore ce au făcut parte din vechile guvernări, și anume fostul ministru Valeriu Tabără, Zsolt Nagy, Valeriu Vreme și Eugen Nicolăescu. Martorii din dosar spun că fostul deputat susținea că intervine la aceștia și la Victor Ponta pentru a obține aranjarea unor contracte IT cu statul. Digi 24 precizează că o parte din bani ar fi mers către campanie pentru prezidențialele din 2014, când a candidat Victor Ponta.
Dispariţia lui Sebastian Ghiţă
Sebastian Ghiță a fost dat dispărut încă din data de 21 decembrie 2016, când nu s-a prezentat la audieri la DNA Ploiești. Ulterior, mogulul de Ploieşti, trimis în judecată în două dosare şi urmărit penal în alte două, nu s-a prezentat nici la Poliție în cadrul programului de control judiciar. Neprezentarea atrage după sine emiterea unei măsuri mai severe, respectiv arestarea preventivă.
Sebastian Ghiță era dat în consemn la frontieră încă din momentul în care a fost pus sub control judiciar pe cauțiune, măsură preventivă în cadrul căreia exista interdicția de a părăsi țara.Potrivit Poliției de Frontieră, fostul deputat nu ar figura în evidențe ca ieșit din țară. Însă, acest lucru nu înseamnă că nu ar fi putut trece fraudulos frontiera.
Sebastian Ghiță a dispărut din vizorul Direcției de Operațiuni Speciale a Poliţiei pe 19 decembrie, după ce acesta a participat la o sindrofie a Serviciului Român de Informații. S-a dat alarma a doua zi, când polițiștii de filaj din fața locuinței din Ploieşti a mogulului au observat că acesta nu este acasă.
În 5 ianuarie, Instanța Supremă a admis cererea DNA de înlocuire a controlului judiciar pe cauțiune cu arestul preventiv, după ce Sebastian Ghiţă a încălcat condiţiile controlului judiciar. Ulterior emiterii mandatului de arestare preventivă în lipsă, Poliţia Română a transmis că a fost dat în urmărire naţională. Vineri, procurorii anticorupție au cerut magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție, să emită un mandat european de arestare și o cerere de urmărire internațională pe numele acestuia.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești au transmis sesizarea I.P.J. Prahova – Serviciul de Investigații Criminale către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea emiterii mandatului european de arestare și a cererii de urmărire internațională pentru inculpatul Sebastian Ghiță. Potrivit sesizării transmise de organul de poliție, care execută mandatul de arestare preventivă emis la data de 05 ianuarie 2017 de Înalta Curte de Casație și Justiție, inculpatul nu a fost depistat până în acest moment”, precizează DNA, într-un comunicat de presă.
Mandatul european de arestare este solicitat în vederea predării fostului deputat, care este căutat de autorități, după ce a încălcat măsura controlului judiciar. „Mandatul este aplicabil în țările Uniunii Europene, iar cererea de urmărire internațională este necesară în vederea predării inculpatului, fiind aplicabilă în țările ce nu fac parte din Uniunea Europeană”, mai precizează sursa citată.
Sebastian Ghiță este urmărit penal în două dosare penale și judecat în altele două. Într-un dosar penal aflat încă în investigații la DNA, Ghiță este inculpat alături de Iulian Herțanu, cumnatul lui Victor Ponta, pentru derularea presupus nelegale a unor contracte de achiziții publice, iar în alt dosar este acuzat că în 2012 și-a cumpărat locul eligibil pe listele PSD plătind 220.000 de euri, plimbând banii printr-o firmă pe care o controla și printr-o organizație neguvernamentală.
Ghiță este judecat în dosarul în care mai sunt judecați șefii Parchetului și Poliției Prahova, care l-ar fi protejat, precum și în dosarul de corupție al primarului din Ploiești, Iulian Bădescu.
Dosarele fostului deputat Sebastian Ghiţă
În 31 martie, procurorii DNA Ploieşti l-au pus sub control judiciar pe cauţiune, în al patrulea dosar în care acesta este urmărit penal pentru corupţie, cauţiunea fiind stabilită la aproximativ 13 milioane de euro, reprezentând a zecea parte din averea estimată a parlamentarului.
În aprilie 2016, procurorii DNA Ploieşti au admis cererea deputatului Sebastian Ghiţă de constituire a cauţiunii în limita sumei de 59 milioane de lei, după ce parlamentarul a depus garanţii reale imobiliare şi mobiliare asupra mai multor bunuri imobile, bunuri mobile reprezentând echipamente ce aparţin unei societăţi comerciale şi opere de artă, toate în valoare de 86 milioane de lei.
În acest al patrulea dosar, Sebastian Ghiţă este acuzat de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, două infracţiuni de dare de mită, şantaj, cumpărare de influenţă şi conducerea unui vehicul fără permis de conducere. În caz sunt judecaţi mai mulţi politicieni, poliţişti şi procurori de rang înalt din judeţul Prahova, fiind trimişi în judecată procurorul Liviu Tudose, adjunctul şefului Parchetului Curţii de Apel Ploieşti, procurorul Aurelian Mihăilă, fostul adjunct al aceluiaşi parchet, Constantin Ispas, fostul şef al DGA Prahova şi Viorel Dosaru, fostul şef al Poliţiei Prahova.
În acest dosar, un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a admis, în 16 decembrie, cererea fostului deputat de ridicare a interdicţiei de părăsire a ţării „Fără încuviinţarea organului competent”, aceasta fiind una dintre obligaţiile din cadrul controlului judiciar. Decizia nu este definitivă şi a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Completul de cinci judecători al ICCJ.
Procurorii DNA au mai deschis un dosar pe numele mogulului IT pentru luare de mită, suma cerută fiind de 50 milioane de euro de la diverse firme IT pentru ca acestea să obţină contracte cu statul. În acelaşi dosar au mai fost audiaţi şi cumnatul mogulului IT, Cristian Anastasescu, şi directorul Grupului TEAMNET, Bogdan Padiu.
