La o zi după ce şi-a anunţat intenţia efectuării de concedieri în 15 companii naţionale, Ministerul Economiei a retras proiectul de act normativ care prevedea concedierile. Bâlbâiala nu e unică şi seamănă cu cea privitoare la majorarea taxelor locale de la finele anului trecut.
La o zi după ce l-a plantat pe propriul site de internet, Ministerul Economiei a retras proiectul ordonanţei de urgenţă privind protecţia socială a persoanelor care ar urma să fie disponibilizate din mai multe companii energetice.
Cauza retragerii e o solicitare adresată în acest sens Ministerului Economiei de către premierul Victor Ponta. Ca şi cum pe site-ul ministerului oricine poate pune ce vrea, fără acordul ministrului Vosganian, premierul i-a cerut lui acestuia „identificarea“ celor responsabili.
Proiectul, despre care Victor Ponta spune că nu ştia nimic, a apărut pe site-ul Ministerului Economiei miercuri dimineaţă şi vorbea de „perimetrele miniere de perspectivă, precum şi cele ce urmează a fi închise“. Actul menţiona obligaţia fiecărui operator economic de a întocmi un program de restructurare prin care va stabili numărul de salariaţi ce urmează a fi disponibilizaţi în perioada 2013-2018 şi care vor beneficia de prevederile Ordonanţei de urgenţă privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective.
Lista societăţilor unde urmau să fie făcute concedieri cuprindea societăţi de stat importante precum Complexul Energetic Hunedoara, Compania Naţională a Uraniului, Complexul Energetic Oltenia, Societatea Naţională a Sării, Societatea Naţională a Huilei Petroşani, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin, Compania Naţională a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, cu filialele sale, Cuprumin Abrud, Termoelectrica, Electrocentrale Grup, Electrocentrale Galaţi, Electrocentrale Bucureşti, Electrica, cu filialele sale, şi Transelectrica, de asemenea cu filialele sale.
Potrivit documentului, o parte a angajaţilor disponibilizaţi urmau să-şi găsească locuri de muncă la alte companii de stat, în special la cele al căror obiect de activitate este conservarea, închiderea, ecologizarea sau monitorizarea post-închidere a minelor.
Proiectul de care Victor Ponta se dezice acum prevedea că cei disponibilizaţi primesc indemnizaţie de şomaj, venit lunar de completare şi plăţi compensatorii acordate în conformitate cu prevederile contractelor de muncă aplicabile. Venitul lunar de completare este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele 3 luni înainte de concediere şi nivelul indemnizaţiei de şomaj, fără a putea fi depăşit salariul mediu net pe economie din luna ianuarie.
Imediat după ce premierul Victor Ponta a fost întrebat de proiectul de act normativ, a început o sarabandă a declaraţiilor, justificărilor şi minimalizării prevederilor acestuia.
„Unde aţi văzut ştirea asta? Nu este nici un proiect de ordonanţă de urgenţă pe ordinea de zi. Eu nu am văzut documentul. Nu cunosc acest lucru şi o să-i întreb pe miniştri. Am văzut şi eu ştirea, este vorba până în 2018. Nu a fost prezentată în Guvern o asemenea strategie. Eu cred mai degrabă că este o ştire aşa, să mai bage nişte panică“, a spus Victor Ponta jurnaliştilor miercuri, imediat după ce au apărut informaţii despre realizarea proiectului de act legislativ.
Autorul actului, ministrul Economiei s-a grăbit şi el să se dezică de document. Vosganian a spus că este autorizat să declare doar că Executivul prelungeşte o serie de termene şi nu va efectua „disponibilizări ample“ de personal în companii de stat, dar a precizat că din 1990 nu a existat vreun an fără concedieri şi nu vrea să se creadă că anul 2013 „va fi diferit“.
Într-un comunicat transmis, joi dimineaţa, în legătură cu informaţiile privind „un aşa-zis program de disponibilizări în 16 companii de stat din energie“, Guvernul a transmis că documentul nu a fost discutat şi nici aprobat de Executiv, iar singurul proiect susţinut de Guvern este unul referitor la prelungirea unor termene prevăzute în OUG 116 din 2006. De altfel, Guvernul a justificat ieri realizarea proiectului, prin nevoia existenţei unor prevederi legale prin care oricare persoană disponibilizată ar putea beneficia în continuare de ajutoarele prevăzute prin ordonanţa din 2006, a cărei valabilitate a expirat.
