Dieta disociată este un regim de slăbire foarte la modă şi, deci, foarte mediatizat. Există două tipuri de diete disociate: una pe zile şi cealaltă pe mese.
DIETA PE ZILE
Expertul în nutriţie Lygia Alexandrescu a declarat pentru România Liberă că “primul presupune consumarea aceluiaşi tip de aliment şi implicit principiu nutritiv pe o perioadă de una sau mai multe zile”. Astfel, pe perioada consumării unui singur tip de aliment, organismul va dezvolta un singur lanţ metabolic (corespunzător principiului alimentar consumat), iar rezultatele vor fi vizibile într-un timp relativ scurt.
Dezavantajul principal al acestei diete este că nu poate fi aplicată pe o perioadă îndelungată de timp şi mai ales nu poate fi asimilată cu un stil de viaţă, deoarece nu furnizează organismului necesarul zilnic de diverşi nutrienţi. “În plus, intervine şi monotonia şi plictiseala consumării unui singur tip de aliment toată ziua. De asemenea, dupa încetarea dietei există riscul iminent al creşterii ponderale” – spune Lygia Alexandrescu.
DIETA PE MESE
Al doilea tip de dietă disociată este cea în care, la aceeaşi masă, se consumă fie un singur tip de aliment, fie diverse tipuri de alimente a căror combinaţie este compatibilă şi deci permisă. Acestă dietă are avantajul că furnizează principii nutritive diverse, necesare organismului în fiecare zi, este mai puţin monotonă, are rezultate vizibile într-o perioadă medie de timp şi poate fi adoptată ca un mod de viaţă.
În ce priveşte regulile pentru combinaţiile alimentare, Lygia Alexandrescu a declarat pentru RL că “principalul gând pe care trebuie să-l avem atunci când mâncăm este cât de bine ne aduce acel aliment sau acea combinaţie alimentară. Principiul dietei disociate se bazează pe ipoteza că absorbţia necorespunzătoare a alimentelor cauzează degenerarea ţesuturilor şi de aceea combinarea alimentelor este cheia unui metabolism perfect. Nu este suficient să furnizăm corpului elementele necesare, ci mai important este ca ele să fie utilizate de organism. Este foarte posibil să te hrăneşti corect, însă organismul să nu beneficieze de aceşti nutrienţi tocmai datorită interferenţei alimentelor incompatibile la aceeaşi masă”. Cu ce riscuri şi efecte negative pentru sănătate? Digestia alterată, balonarea, constipaţia şi, nu în ultimul rând, kilogramele nedorită şi celulita.
TIPURI DE DIGESTIE
Există două tipuri de digestie: digestia acidă şi digestia alcalină. Lygia Alexandrescu spune că "prima are loc atunci când consumăm carne, peşte, ouă, brânză, şi are loc în stomac, în prezenţa acidului clorhidric şi a pepsinei". Expertul în nutriţie atrage atenţia că, în general, proteinele suferă transformări în stomac prin intermediul digestiei acide. În ce priveşte digestia alcalină, aceasta apare când sunt consumate zaharuri şi fainoase, are loc în intestinul subtire, în prezenţa amilazei, care descompune carbohidraţii.
Lygia Alexandrescu mai spune că "grăsimile trec neschimbate prin stomac, iar la intrarea în intestinul subţire determină vezica biliară să dreneze bila pentru a emulsifica grăsimile. Dacă există în acelaşi moment carbohidraţi în intestin, mediul alcalin creat de ei va fi neutralizat de acizii graşi, amilaza este inhibată, iar carbohidraţii rămân nedigeraţi, fermentează, şi de aici apar toate stările neplacute datorate unei digestii alterate. Spre exemplu, combinaţia de proteine şi carbohidraţi inhibă absorbţia principiilor nutritive, provocând astfel o serie de insuficienţe în organism. De asemenea, mineralele şi vitaminele nu sunt absorbite şi se ajunge astfel la degenerarea unor ţesuturi şi la scăderea imunităţii organismului".
În concluzie, expertul în nutruiţie recomandă consumul tuturor tipurilor de nutrienţi, în combinaţii corecte, avându-se în vedere diversitatea şi varietatea alimentelor (ex. la o masă se pot consuma carne, ouă, peşte, brânză, cu legume proaspete, sub formă de salate sau preparate la abur, iar fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate).
