Consiliul Superior al Magistraturi, în ședința sa de plen de joi, trebuie să decidă dacă va sesiza Inspecția Judiciară și va condamna ca imixtiune declaraţiile publice ale premierului României, Victor Viorel Ponta, care a criticat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești pentru sechestrul asigurator pus pe conturile bancare, clădirile și produse petroliere ale rafinăria Pretrotel-Lukoil, unde s-au descoperit infracțiuni de evaziune fiscală și spălare de bani, cu prejudicii de 230 de milioane de euro.
Ponta, în criticile sale la adresa procurorilor, i-a și ridiculizat spunând că nu era necesar să pună atâtea sechestre la Lukoil pentru că “nu luau conductele și le duceau în Rusia”.
Criticile dure ale lui Ponta la adresa procurorilor au survenit imediat după ce ambasadorul Rusiei la București a anunțat că este “îngrijorat” de ce se “întâmplă” la Petrotel-Lukoil, adică probabil era îngrijorat de faptul că s-au făcut percheziții la toate firmele holdingului, că s-a instituit sechestrul asigurator, iar directorul general Andrey Bogdanov a fost dus la Parchet , audiat și pus sub urmăre penală.
Se poate înțelege că declarațiile critice ale premierului au fost determinate de reacția Ambasadei Ruse la București, deși Ponta a ținut să puncteze că intervenția sa a fost motivată doar de faptul că 3500 de angajați trebuie să-și ia salariile și că aceștia nu pot rămâne fără locuri de muncă.
La scurt timp după criticile premierului, procurorii ploieșteni au ridicat parțial sechestrul asigurator de pe conturile bancare și de pe produsele petroliere din depozite și conducte pentru „a da posibilitatea S.C.PETROTEL LUKOIL S.A.Ploieşti să îşi desfăşoare activitatea curentă în condiţii de normalitate cu terţii şi să plătească drepturile salariale şi contribuţiile la bugetul de stat”, după cum prin comunicat. Adică, procurorii au copiat motivele premierului Ponta expuse în criticile sale la dresa Parchetului CA Ploiești. Însă, procurorii au mai anunțat că a instituit sechestre pe alte bunuri ale Lukoil ca măsuri de siguranță.
De precizat că soția procurorului general al României, Tiberiu Nițu, apropiatul premierului, este șefă de secție la Parchetul CA Ploiești.
Ponta a lăudat ieri măsura, dând și lecții de cum se face o anchetă penală :”nu arunci bomba nucleară să-i omori pe toți”.
Şantajul Lukoil
Însă Lukoil nu a fost mulțumit cu ridicarea parțială a sechestrului și tot ieri, după declarațiile premierului, a amenințat că închide de tot rafinăria dacă nu se ridică, până vineri, tot sechestrul asigurator de pe toate bunurile sale. Cu alte cuvinte, Lukoil forțează mâna premierului pentru ca acesta să intervină , din nou, pe lângă procurori, pentru a favoriza societatea rusească.
Ridicarea sechestrului pe conturi și produse dă liber evaziunii
“Operațiunea Lukoil” este cea mai mare descoperire de evaziune și spălare de bani proveniți din comercializare ilegală de produse petrolieră pe platforma unei rafinării care nu mai face producție mare, dar care are o rețea de firme și o rețea de circa 300 de benzinării. Lukoil are cisterne, are DEPOZITE pentru combustibili, are rețele în proximitatea granițelor noastre de unde poate importa, prin firme (fantomă), produse petroliere ( care plătesc, în acte, prețuri mult mai mari decât cele practicate pe piață), pe care apoi le vinde cu adaos comercial mic pentru a păcăli fiscul din România. Adică. Lukoil are baza tehnică pentru a face evaziune cu produse petroliere, spun specialiștii.
Prin ridicarea sechestrului asigurator, acum are și produse petroliere bune de comercializat și bani pentru circuitele bancare. Dacă se ridică tot sechestrul Lukoil își poate exporta toate valorile, iar românia rămâne doar cu pagubele de peste 230 de milioane de euro.
Metoda „carusel”
Rețeaua Lukoil ar fi făcut evaziunea fiscală atât prin metoda “carusel”, cât și prin metoda vânzării motorinei importate și comercializate ca păcură – produs cu o valoare foarte mică a accizei, spre deosebire de benzină sau motorină, spre exemplu.
Metoda “carusel” înseamnă folosirea firmelor fantomă prin care se cumpără ieftin produse petroliere, inclusiv din țări din proximitatea României, și apoi firmele fantomă le vândut scump firmelor reale ( ca Lukoil), pentru ca, la rândul lor, firmele reale să le vândă cu un adaos comercial mic, astfel ca să nu facă profit pentru a plăti taxe.
Presupusele câștiguri obținute de Lukoil prin cumpărarea ieftină a produselor petrolierea prin firmele fantomă și vânzarea scumpă către firmele sale la vedere, descoperită doar dintr-o lovitură de autoritățile române, ar fi de peste 100 de milioane de euro, iar din spălarea de bani – alte peste 100 de milioane de euro, (230 de milioane de euro în total), spun anchetatorii.
Cum reușesc firmele fantomă să dea tunuri de sute de milioane de euro în timp scurt
Firmele fantomă au 55 de zile la dispoziție de la înființare (după care sunt obligate să plătească accize), timp în care pot să aducă în România mii de tone de produse petroliere, pe care să le vândă prin rețele de benzinării și apoi să dispară prin vânzarea acestor societăți către persoane inexistente. Așa sunt fentate plățile către stat.
Metoda vânzării motorinei drept păcură
Metoda vânzării motorinei drept păcură aduce , de asemenea, bani buni evazioniștilor. Numai din diferența de accize, profitul este de aproape 400 de euro/tonă, spun specialiștii. Păcura și produsele asimilate au accize mici ( de circa 15 euro pe tonă la nivelul Uniunii Europene) deoarece sunt utilizate drept combustibil pentru încălzire . Însă, aceste produse pot fi utilizate și drept combustibil pentru motor și atunci ar trebui accizate la nivelul motorinei, motiv pentru care acciza ar trebui să fie de cel puțin 27 de ori mai mare.
La sutele de cisterne care pot intra în țară pline cu motorină sau produse similare , dar pe acte apar ca păcură, taxele pierdute de stat depășesc trei miliarde de euro anual, spun specialiștii.
Cum se fac sute de milioane de euro cu MOTORINA care pleacă fictiv la export și apoi e vândută ca PĂCURĂ în țară
Motorina e trecută în acte drept păcură și pleacă „la export“ de la antrepozitele fiscale în regim suspensiv, care sunt neaccizate. Ele nu ajung însă niciodată la destinația din acte, ci sunt vândute, prin intermediul unor firme fictive, în țară. Câștigurile sunt imense .
Mai trebuie spus că în România există producători care fabrică motorină clandestin prin amestecuri de păcură și produse energetice asimilate păcurei din punct de vedere al accizelor. Pentru a face astfel de artificii ai nevoie de bazine mari, iar Lukoil nu duce lipsă de ele, spun sursele României Libere.
Produsul finit este folosit ca motorină și apoi e comercializat rapid, folosind firme fantomă ca interpusi, cum am explicat mai sus, metodă prin care statul este păgubit cu miliarde de euro anual.
Pentru acest mecanism sunt necesare rețelele formate din cel mult 20 persoane, specializate fiecare: una răspunde de relaţia cu antrepozitul fiscal, alta de relația cu banca, alta de falsificarea facturilor, de transport şi de distribuţie etc. Firmele fantomă folosesc cisterne închiriate în baza unor documente false, pentru ca evazioniștilor să li se șteargă urma.
Cum a încercat statul roman să stopeze evaziunea cu motorina devenită păcură în acte
A existat un proiect de lege prin care firmele care comercializează păcură sau alte produse similare neaccizabile erau obligați să le marcheze și să coloreze pentru a fi ușor deosebite de motorină și alte produse și pentru a fi mai ușor descoperite contrafacerile și evaziunea. Acest procedeu nu se aplică.
Atacul la media
În aceleași declarații ale lui Ponta de ieri, nu au rămas nesancționate nici criticile presei la adresa declarațiilor sale la adresa procurorilor ploieșteni, premierul atacandu-l de Adrian Sârbu, fondatorul Mediafax, al ProTV și al altor produse media. Ponta a susținut că atacurile gen imixtiunea sa în activitatea Justiției ar fi fost orchestrate de Sârbu, care ar fi și el evazionist, ca și cei de la Lukoil.
Trebuie să mai menționăm faptul că premierul nu s-a arătat la fel de îngrijorat pe sechestrele puse la diverse firme românești, unde s-a făcut evaziune, spălare de bani sau au fost săvârșite fapte de corupție, dar unde prejudiciile nu au fost nici pe departe atât de mari ca la Lukoil ( unde evaziunea și spălarea de bani depășeau suma totală de 230 de milioane de euro).
CSM îi va apăra pe procurori de imixtiunile premierului?
Potrivit cutumelor din anii precedenți, respectiv din 2011,2012 și 2013, orice declarație a politicienilor era imediat condamnată public de președintele sau vicepreședintele CSM, respectiv de Horațius Dumbravă, Alina Ghica și Oana Schmidt Hăineală.
În 2014, odată cu instalarea noii conduceri a CSM, respectiv a președintelui Adrian Bordea și a vicepreședintelui George Muscalu, s-a renunțat la condamnarea publică a atacurilor la adresa magistraților, proferate de lideri de partide, premier, președintele țării, președinții camerelor parlamentare, parlamentari sau politicieni inculpați ori condamnați. S-a ales metoda greoaie de a programa o ședință a plenului unde să se dezbată dacă se sesizează sau nu Inspecția Judiciară.
O anchetă a Inspecției Judiciare poate dura si o jumătate de an, iar apărarea independenței și a imaginii magistratului atacat devine caducă dacă nu e făcută imediat. Prin acest mod de actiune ( inacțiune), practic CSM a dat liber la linșarea magistraților și la intimidarea lor de către politicieni.
