Procurorii DIICOT au început o anchetă referitoare la faptul că Ministerul Transporturilor nu a executat scrisoarea de garanţie de 10 milioane de euro a afaceristului Gruia Stoica depusă pentru privatizarea CFR Marfă. Sechestrul urma să fie pus într-un dosar de evaziune fiscală de 30 de milioane de euro.
Potrvit unui document oficial, semnat de procurorul șef, Daniel Horodniceanu, DIICOT (Direcţia de Combatere a Crimei Organizate) solicită Ministerului Transporturilor să verse garanția de 10 milioane de euro, depusă de Gruia Stoica în cadrul procedurii privatizării CFR Marfă, în contul DIICOT al Trezoreriei Statului.
DIICOT avea intenția de a institui sechestru asigurator în vederea recuperării prejudiciului imputat de anchetatori lui Gruia Stoica, Vasile Didilă și Vasile Răducan împotriva cărora se începuse urmărirea penală.
Citește și: Alți trei miniștri pe placul Rusiei
Reamintim că DIICOT Iași îl suspecta pe Gruia Stoica de infracțiuni grave, între care acuzația de constituire de grup de criminalitate organizată și evaziune fiscală ce ar fi depășit 30 de milioane de euro. Infracțiunile ar fi fost săvârșite prin societatea Grupul Feroviar Român și ar fi avut legături cu privatizarea Transbordare Vagoane Marfă.
De unde avea Ministerul Transporturilor suma de 10 milioane de euro
Gruia Stoica, prin Grupul Feroviar Român, a participat și la privatizarea CFR Marfă, iar în cadrul procedurii a depus scrisoarea de garanție bancară de 10 milioane de euro. Potrivit ministerului Transporturilor, scrisoarea a fost eliberată de către Raiffeisen Austria, fiind intermediată de către Eximbank. “În cazul scrisorilor eliberate de instituţii financiare străine, cerinţa a fost ca acestea să fie consolidate prin bănci româneşti, de aceea a intrat Eximbank în joc”, ne-a declarat o sursă apropiată licitaţiei.
La data de 28 ianuarie, procurorii DIICOT au cerut Ministerului Transporturilor să indisponibilizeze suma în vederea instituirii sechestrului asigurator. Scrisoarea de garanție NU a fost pusă în executare, iar banii s-au întors în bancă, DIICOT rămânând fără posibilitatea de a aplica sechestrul.
Aparent, de vină ar fi birocrația din minister, circulația adresei prin diverse cabinete din data de 28 ianuarie 2014 până la expirarea scrisorii de garanție, 21 martie 2014. Potrivit mențiunilor de pe adresa DIICOT, solicitarea procurorilor trebuia să circule de la registratura generală la ministrul Transporturilor, apoi către subordonaţii acestuia, secretar de stat şi secretarul general. Pe aceeaşi adresă se menţiona faptul că aceasta trebuia să ajungă şi la președintele comisiei de privatizare, directorul direcției juridice și directorul economic. „România liberă“ a reușit să ia legătura doar cu doi actori din acest complicat lanț al birocrației și anume cu președintele comisiei de privatizare, Cristian Ghibu, și cu secretarul general al ministerului, Tiberiu Bărbulețiu. Responsabilitatea este pasată de la un cabinet la altul.
Președintele comisiei de privatizare: „Ministrul ia decizia“
Cristian Ghibu, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Transporturilor și președintele comisiei de privatizare a CFR Marfă, ne-a declarat că, după ce a primit solicitarea procurorului șef DIICOT Iași de a transfera garanția de 10 milioane de euro în contul de la Trezorerie pentru instituirea sechestrului asigurator, i-a convocat pe membrii comisiei și au decis împreună să ceară lămuriri suplimentare.
“Decizia aparține ministrului. Numai ministrul poate să dea ordinul de executare a scrisorii de garanție bancară. Pentru a proceda legal, eu am cerut lămuriri de la direcție juridică a ministerului, de la doamna ministru Ramona Mănescu și chiar de la DIICOT deoarece nu sunt jurist de profesie. După ce am trimis adresele pentru a obține clarificările pentru procedură, am plecat din minister și nu mai știu ce s-a întâmplat. Eu am primit adresa pe 5 februarie 2014, am trimis adresele pentru a obține clarificări procedurale, iar până la data de 18 februarie, când mi-am dat demisia, nu am primit răspunsuri”, ne-a declarat Ghibu.
La rândul său, Tiberiu Bărbulețiu, fost secretar general la Ministerul Transporturilor în acea perioadă, ne-a declarat: “S-a primit acea adresă de la DIICOT, care a circulat ca și corespondență internă în minister; a ajuns și la mine ca secretar general, dar nu secretarul general al ministerului ia deciziile, ci secretarii de stat și ministrul. Eu nu știu ce s-a mai întâmplat deoarece am plecat din minister de câteva luni”.
O scrisoare plecată cu întârziere
Oficiali apropiaţi licitaţiei au declarat sub protecţia anonimatului pentru „România liberă“ că scrisoarea de garanţie a expirat în data de 21 martie 2014. De aceea este ciudat faptul că executarea acesteia a fost cerută cu doar o zi înainte de expirarea acesteia, deci la data de 20 martie.
„În data de 20 martie, Ministerul Transporturilor a transmis prin Exim Bank solicitarea de executare a scrisorii de garanție, însoțită de adresa oficială către Raiffeisen Austria în ceea ce privește executarea garanției”, a informat ieri Ministerul Transporturilor.
Lipsa de grabă dă de bănuit căci pentru a fi validă, scrisoarea, trimisă prin intermediul Eximbank, trebuia să ajungă cel târziu la 21 martie la Raiffeisen Austria. Nu este clar la ce dată a plecat scrisoarea spre banca austriacă de la Eximbank, iar ieri oficialii băncii româneşti au refuzat orice comentarii invocând secretul bancar. Neexecutarea scrisorii în termenul de valabilitate a făcut ca statul român să piardă cei 10 milioane de euro. “Banii nu sunt în vreun cont al ţării noastre sau al Ministerul Transporturilor. Ei sunt la banca care a girat, ori la ei (GFR – n.red.)”, a spus un oficial al MT. “Scrisoarea a fost emisă anul trecut în aprilie și făcea parte din documentele de clarificare. Scrisoarea nu a fost executată, nici restituită. Noi am fi putut cere eliberarea scrisorii sau expirarea termenului de valabilitate”, ne-au declarat surse apropiate GFR.
Anchetă la Ministerul Transporturilor
Deşi a trimis scrisoarea de garanţie cu doar o zi înainte de termenul-limită, Ministerul Transporturilor evocă o posibilă vină a băncii Raiffeisen Austria. “Executarea scrisorii nu se putea realiza decât prin Exim Bank, banca la care a fost depusă scrisoarea de garanție de către GFR. Deși Eximbank a întreprins toate demersurile legale, cu respectarea integrală a tuturor condițiilor impuse, Raiffeisen Bank a refuzat executarea scrisorii de garanție. Ulterior, acestui refuz, ca urmare a primirii infirmării de la Eximbank, ministrul Dan Șova a dispus Corpului de Control al ministrului Transporturilor efectuarea cercetărilor în cadrul direcțiilor implicate. Controlul este în desfășurare, iar în acest moment ne aflăm în curs de strângere a documentelor și de formulare a unei plângeri penale in rem către Parchetul General – DIICOT pentru a se cerceta dacă există culpa din partea Ministerului Transporturilor sau dacă refuzul Raiffeisen Bank este nelegal, și pentru a se proceda la eventuala tragere la răspundere a celor vinovați”, afirmă oficialii MT într-un comunicat de presă remis ieri.
GFR: Garanţia n-are legătură cu DIICOT
În urma apariţiei informaţiilor legate de neexcutarea scrisorii de garanţie bancară de către Ministerul Transporturilor, oficialii Grupului Feroviar Român au ţinut ieri să facă mai multe precizări. Prima dintre acestea se referă la momentul la care se poate executa scrisoarea de garanţie. Aceasta a fost emisă în temeiul prevederilor Codului Civil Român și a reglementărilor bancare care prevăd în mod strict termenul de valabilitate, scopul pentru care se constituie garanția, cât și condițiile pentru care poate fi executată o astfel de garanție. În consecință, scrisoarea de garanție bancară depusă de GFR în procedura de Privatizare a CFR Marfă nu putea fi executată într-o altă cauză , alta decât privatizarea CFR Marfă (cum ar fi o solicitare venită din partea DIICOT – n.red.)”, se arată într-un comunicat de ieri al grupului feroviar.
Din cauza faptului că procedura de privatizare a eşuat, dintr-o cauză neimputabilă firmei private – consideră oficialii acesteia – “restituirea scrisorii de garanţie (de fapt restituirea garanţiilor bancare prezetate de GFR în urma neexecutării acestei scrisori – n.red.) este consecința firească a nefinalizării procedurii de privatiare a CFR Marfă și nu poate fi pusă în legătură cu nici un alt subiect”.
Oficialii GFR lasă să se înţeleagă că scrisoarea de garanţie a stat la dispoziţia ministerului nu mai puţin de 6 luni, timp în care aceştia nici nu au restituit-o (adică nu au informat bancherii că renunţă la orice pretenţii privind firma GFR, nici nu au executat-o. “Cu toate că procedura de privatizare a CFR Marfă nu a putut fi încheiată de la mijlocul lunii octombrie 2013, scrisoarea de garanţie bancară nu a fost restituită Grupului Feroviar Român de către Ministerul Transporturilor vreme de 6 luni în ciuda demersurilor pe care reprezentanţii societăţii le-au făcut la Comisia de Privatizare a CFR Marfă”, se mai arată în comunicatul de ieri al GFR.
Reamintim că Gruia Stoica a fost arestat preventiv de DNA la data de 29 ianuarie, anul acesta, fiind acuzat că a dat 3 milioane de euro mită pentru a câștiga un contract de circa 100 de milioane de euro de la Complexul Energetic Oltenia – societate de stat – pentru a transporta cărbune prin firma sa Grupul Feroviar Român. Perdantul licitației era firma statului, CFR Marfă.
Potrivit DNA, Stoica i-a oferit avocatului Doru Boștină 3 milioane de euro pentru a-i obține informații confidențiale care să-i permită câștigarea contractului.
Prin arestarea lui Gruia Stoica, DNA a oprit fraudarea licitației. Afaceristul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, dar după începerea procesului instanța a schimbat arestul de penitenciar cu cel de la domiciliu. Surse DIICOT mai spun că ar exista sechestru asigurator pe bunurile lui Gruia Stoica în valoare de circa 34 de milioane de euro, care ar acoperi prejudiciul din dosarul de evaziune de la Iași, dar că aceste bunuri ar mai fi ipotecate pentru alte credite bancare luate de către Gruia Stoica pentru a face achiziții în străinătate. Oficial, DIICOT a refuzat să ne răspundă la întrebări.
Calendarul tărăgănărilor
15 decembrie 2013, Ramona Mănescu declară că i-a cerut secretarului de stat Cristian Ghibu returnarea garanţiei către firma lui Gruia Stoica.
28 ianuarie 2014, DIICOT formulează cerere către Transporturi pentru luarea măsurilor asiguratorii.
25 februarie 2014, Ramona Mănescu părăseşte postul de ministru al Transporturilor.
3 martie 2014, funcţia este preluată de Dan Şova.
5 martie 2014, noul ministru dispune secretarului de stat Nicuşor Buică să ia măsuri privind solicitarea DIICOT.
19 martie 2014, Nicuşor Buică îşi dă demisia fără explicaţii. Continuă corespondenţa cu DIICOT.
20 martie 2014, cu doar o zi înainate de expirarea scrisorii de garanţie, Ministerul Transporturilor solicită executarea acesteia.
21 martie expiră scrisoarea de garanţie.
