Inaugurarea, în apropierea oraşului sârb Niş, a unui centru logistic rusesc pentru acţiuni umanitare readuce în discuţie temerile exprimate de oficiali americani, conform cărora acesta ar putea fi, de fapt, o bază de spionaj.
Când, în 2009, preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a anunţat în timpul unei vizite la Belgrad că ţara sa doreşte să deschidă un centru logistic pentru acţiuni umanitare în Serbia, oficialii americani nu au fost tocmai plăcut impresionaţi de intenţiile Moscovei, după cum relatează cotidianul sârb Blic. În mai multe mesaje ale ambasadei Statelor Unite de la Belgrad, apărute ulterior pe site-ul WikiLeaks, personalul diplomatic american îşi exprima îngrijorarea în privinţa adevăratului rol al bazei ruseşti.
Doi ani mai târziu, în toamna lui 2011, construcţia bazei a fost finalizată – provocând furia Washingtonului, care a formulat public acuzaţia că aceasta va servi drept centru de spionaj împotriva NATO. Răspunsul Rusiei a urmat prompt, ministrul pentru Situaţii de Urgenţă, Serghei Şoigu, declarând, conform postului de radio B92 din Serbia, că speculaţiile respective sunt „pure invenţii”; conform lui Şoigu, centrul urma să găzduiască experţi pentru situaţii umanitare, care să poată interveni rapid în cazul unor dezastre naturale în zonă. De asemenea, deminarea teritoriilor sârbe va face parte din atribuţiile experţilor. Şoigu a adăugat că „toate ţările care suspectează că aceasta va deveni o bază rusească” se pot alătura echipelor ruse de deminare.
Miercuri, în cadrul ceremoniei de semnare a acordului dintre Serbia şi Rusia privind funcţionarea bazei, ministrul de Interne al Serbiei, Ivica Dacic (foto), a declarat că „construcţia acestui centru umanitar a trezit scepticismul unora”, repetând însă invitaţia lui Şoigu:
„Centrul este deschis oricărui stat care înţelege intenţia noastră de a acţiona din Niş în cazuri de urgenţă”, este Dacic citat de postul de radio International Radio Serbia.
Într-o analiză publicată în 2009 de portalul de analiză strategică Stratfor, se precizează însă că Şoigu provine din serviciul secret extern al armatei ruse, GRU, şi că ministerul său este considerat „o dependenţă neoficială” a acestuia. Printre atribuţiile Ministerului pentru Situaţii de Urgenţă se numără şi administrarea gărzilor civile, „propria forţă paramilitară a ministerului”. De asemenea, analiştii Stratfor sunt de părere că baza de la Niş, care este situată în apropierea aeroportului oraşului, are pentru Moscova o valoare militară – chiar dacă aceasta nu este intenţionată. „În cazul unei crize, facilitatea ar putea fi transformată în scurt timp într-o bază adevărată”, constată Stratfor. Având în vedere că SUA dispun în Balcani de mai multe asemenea baze, dintre care patru în România, care pot constitui o ameninţare pentru interesele Rusiei din Moldova şi Ucraina, baza de la Niş ar putea fi considerată drept răspunsul Moscovei la acestea. 
