Lacune privind legea reproducerii umane asistate
Pe perioada cat a detinut scaunul ministerial, liberalul Mircea Cinteza nu a fost scutit deloc de scandaluri. Opinia publica romaneasca si cea internationala au reactionat divergent, la inceputul anului 2005, cand profesoara Adriana Iliescu a devenit cea mai batrana mama din lume. Ea a dat nastere, la 67 de ani, unei fetite prin tehnica fertilizarii „in vitro”. Astfel, lumea medicala, societatea civila s-au impartit in doua tabere, exprimandu-si vehement pareri pro si contra fata de decizia Adrianei Iliescu si a profesorului Bogdan Marinescu, care au reusit astfel sa intre in Guinness Book. Cutia Pandorei a fost deschisa. Acest caz incredibil a adus in fata opiniei publice o problema legislativa lasata pana atunci de izbeliste privind reproducerea umana asistata. A urmat cazul „embrionilor umani comandati prin posta”. Ministrul Sanatatii din acea perioada, prof. dr. Mircea Cinteza, a declarat ca MS va actiona in Justitie firma implicata – Global Medrom. Colegiul Medicilor din Romania a pus pe tapet lacunele din proiectul de lege privind reproducerea umana asistata. Se ridicau probleme privind stabilirea varstei atat pentru donatori, cat si pentru primitori, precum si stabilirea modului in care se face donarea de celule. Mircea Cinteza are meritul de a lua decizia degringoladei in domeniul legislativ privind reproducerea umana asistata.
Haos prin farmacii
Unele dintre prioritatile fostului ministru al Sanatatii au fost schimbarea sistemului de compensare a medicamentelor si lista acestora. Tot la inceputul anului 2005 fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Cristian Celea, si-a anuntat demisia, nu inainte insa de a previziona blocarea sistemului sanitar de catre farmacisti, din cauza faptului ca banii ajungeau numai pentru prima jumatate a anului. O piatra de moara lasata de fostul guvern PSD era compensarea de 90% a medicamentelor. A urmat haosul prin farmacii, mai ales ca din fondurile anului 2005 trebuiau achitate arieratele aferente anului 2004, in valoare de aproximativ 6.800 de miliarde de lei. Zi de zi, numarul farmaciilor care eliberau retete compensate si gratuite se diminua. Din bugetul anului 2005, in valoare de 12.000 de miliarde de lei, trebuia acoperita si gaura de 3.500 de miliarde de lei lasata de guvernarea PSD pentru compensarea cu 90% a medicamentelor. Intunecata perspectiva s-a suprapus cu metodologia de acordarea a medicamentelor compensate si gratuite, care a provocat un alt mare scandal. A reactionat Colegiul Medicilor din Romania, care l-a acuzat pe fostul sau sef Mircea Cinteza ca a procedat incorect prin neconsultarea medicilor.
Probleme in spitale
Si ceilalti actori sanitari implicati au criticat noile reglementari din sistemul farmaceutic. De pilda, medicii de familie au acuzat Ministerul Sanatatii si Comisia Terapeutica ca atat ei, cat si pacientii sunt constransi de plafoane si sanctiuni. In al doilea semestru al anului 2005, Asociatia Furnizorilor de Produse Medicale a anuntat ca va sista livrarile de produse sanitare si a acuzat conducerea Ministerului Sanatatii ca nu a respectat protocolul semnat, achitand numai 10% din cele 1.000 de miliarde de lei. Atunci Mircea Cinteza, care sustinea cu totul altceva (si anume ca au ramas neachitate doar 200 de miliarde de lei din cele 811 – datoriile legale aferente ultimilor doi ani), a aruncat manusa: nu va achita datoriile deoarece furnizorii au livrat produse de calitate proasta. In razboiul dintre cele doua parti cei care au avut de suferit au fost tot bolnavii. Spitalele se confruntau cu o lipsa crunta de materiale sanitare (seringi, vata, ace, fese, bisturie etc.). Ministerul Sanatatii a facut o lista neagra cu un numar de 38 de spitale care, potrivit fostului demnitar, nu au respectat termenele protocolului. Ministerul Sanatatii impreuna cu distribuitorii de medicamente au anuntat gasirea unei solutii pentru iesirea din impas: un imprumut bancar, insa furnizorii au avertizat ca problemele sunt departe de a fi rezolvate. Ministrul Cinteza a amenintat ca-i va destitui pe directorii de spitale care au acumulat datorii, dar fiind un om al sistemului nu si-a finalizat amenintarea. O alta furtuna care s-a abatut peste sistemul de compensare a fost trecerea la eliberarea medicamentelor pe baza denumirilor comune internationale si nu pe cea comerciala.
Criza insulinei
Inevitabil, in luna februarie a aparut „criza de insulina”. Nici ministrul Mircea Cinteza, ca de altfel nici predecesorii sai, nu a reusit sa rezolve functionarea corecta si normala a programului national de diabet. Mii de bolnavi s-au calcat in picioare la centrele medicale pentru a intra in posesia insulinei si medicamentelor antidiabetice. Mircea Cinteza a dat vina pe „lipsa de organizare” si a dispus luarea unor masuri speciale cum ar fi planificarea bolnavilor diabetici la centrele de diabet. Insa din lipsa de fonduri cozile nu au incetat sa apara mai tarziu.
Un alt scandal de proportii, la care a contribuit si fostul ministru Mircea Cinteza, a fost incercarea nereusita de privatizare a Institutului Clinic Fundeni. Ordonanta de Urgenta prevedea concesionarea pe o perioada de 49 de ani a institutului, insa o serie de intrebari legitime cu privire la activitatea medicala publica, la cercetare si invatamantul postuniversitar raman fara raspuns.
Nemultumiri ale distribuitorilor de medicamente
Si acesta s-a confruntat cu mari probleme pe care colegul sau de partid, reintors in fruntea CMR si critic al masurilor de reforma demarate de Nicolaescu, le-a lasat nerezolvate. Distribuitorii si importatorii de medicamente au hotarat sa sisteze livrarile catre farmacii, insa au renuntat la aceasta masura drastica chiar in cursul aceleiasi zi, dupa ce au avut loc negocieri la Ministerul Sanatatii. Din nou a fost incheiat un protocol cu MS, care prevedea ca pana la data de 30 septembrie reprezentantii Guvernului se angajau sa acopere datoriile prin intermediul unor banci. De asemenea, ordinul privind ieftinirea medicamentelor, prin care pretul de raft al produselor va scadea cu 7% pana la 11%, a produs mari nemultumiri printre farmacisti. Nicolaescu a solicitat Grazii Financiare sa demareze controale in farmacii pentru a vedea daca ordinul este respectat.
Vizita expertilor OMS
Noul ministru al Sanatatii s-a confruntat pe langa problemele generate de criza din sistem si cu alte premiere pentru sanatatea publica romaneasca: pericolul gripei aviare, in contextul in care expertii Organizatiei Mondiale a Sanatatii trageau un semnal de alarma privind o inevitabila pandemie de gripa aviara. Primele focare de gripa aviara la pasari descoperite in localitatile Ceamurlia de Jos si Maliuc plasau Romania in centrul atentiei internationale. In Romania nu a fost semnalat nici un caz uman. Acest lucru a fost apreciat de expertii OMS sositi in Romania pentru a colabora cu echipa de specialisti romani in inchiderea focarelor. Planul de prevenire a gripei aviare realizat de autoritatile romane si dotarea corespunzatoare a Institutului de Boli Infectioase „Matei Bals” au fost apreciate de expertii OMS.
O alta napasta: rujeola
Tot in domeniul sanatatii publice, ministrul Sanatatii s-a vazut nevoit sa faca fata unei epidemii de rujeola. Zi de zi, numarul cazurilor de rujeola creste. Au fost inregistrate si 10 decese. Ministrul Sanatatii a declarat ca va sesiza Parchetul in cazul epidemiei de rujeola. „Am preluat structuri ministeriale care nu functioneaza, care nu colaboreaza intre ele, o institutie cu un management foarte prost, care produce mai multe pagube decat elemente pozitive”, declara Eugen Nicolaescu. Centrul de prevenire si control al bolilor transmisibile a fost reorganizat.
Inchiderea Spitalului Poiana Mare
Un alt scandal a fost cauzat de anuntul demnitarului Sanatatii de inchidere a Spitalului de Psihiatrie „Poiana Mare” din judetul Dolj. Problema restructurarii acestei unitati medicale ridica o grava problema, ramasa, de asemenea, fara rezolvare: restructurarea sistemului de psihiatrie romanesc, invechit si subfinantat.
Un alt scandal: pachetul legislativ
Pachetul de legi de reforma sanitara prezentat pe site-ul MS pentru dezbatere publica a infierbantat in ultimele luni ale acestui an spiritele lumii medicale. Cele mai importante proiecte de legi – a spitalelor si a farmaciei – au trezit nemultumiri, reprosuri, critici, amenintari. Conform proiectului de lege a spitalelor, un director de spital trebuie sa aleaga intre a practica medicina sau a face management sanitar. Au fost introdusi termeni privind incompatibilitatea si conflictul de interese astfel incat un director de spital nu mai putea sa fie si parlamentar. O „tinta” a acestui proiect era prof. dr. Sorin Oprescu, directorul spitalelor Universitar si Caritas Bucuresti, senator PSD, vicepresedintele Comisie de Sanatate din Senat, presedintele Colegiului Medicilor din Bucuresti. „In prezent avem directori care numai directori nu sunt. Oricum, un om care are cunostinte mai importante de management va fi mai bun decat un alt director care acum face o mie de activitati si mai putin directorat de spital”, afirma in urma cu o luna ministrul Sanatatii. Reactia directorilor de spitale a venit prompt, ei sustinand ca de fapt se incearca sa se sustraga atentia de la faptul ca sistemul sanitar este subfinantat. I s-a solicitat ministrului scuze publice pentru ca i-a caracterizat „feudali”. Chiar voci din propriul partid l-au criticat dur. „Graba strica treaba. Guvernul nu trebuie pus in pericol prin asumarea raspunderii in Parlament pe un pachet de legi care nu contine elemente ferme de reforma”, declara deputatul Sorin Paveliu. Proiectul de lege a farmaciei a fost, de asemenea, criticat din cauza restrictiilor privind detinerea dreptului de proprietate a farmaciei si limitarea numarului de lanturi detinute de farmacii. Acest proiect a atras puternice nemultumiri ale Asociatiei Retelelor Farmaceutice, dar si ale Comisiei Europene si Consiliului Concurentei.
Demiteri si justitie
Nicolaescu a reusit sa declanseze un cutremur de proportii in sistemul sanitar cu putin inainte de finele acestui an, prin anuntarea demiterii a 15 directori de spitale si schimbarea a 24 de consilii de administratie. Astfel, au fost numiti directori interimari medici, si nu manageri (cum prevedea propriul sau proiect de lege a spitalelor), la urmatoarele unitati medicale: Spitalul Universitar Bucuresti, Spitalul Elias, Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni” Bucuresti, Spitalul Judetean "Mavromati” Botosani, Spitalul Clinic Caritas Bucuresti, Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu”, Spitalul Judetean de Urgenta Constanta, Spitalul Judetean de Urgenta Craiova, Institutul Clinic Fundeni, Institutul Inimii "N. Stanicioiu” Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judetean Oradea, Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon” Bucuresti, Spitalul Judetean de Urgenta Targu Mures, Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Dr. D. Popescu” Timisoara, Spitalul Judetean de Urgenta Arges Pitesti. Singura revocare anuntata a vizat Consiliul de Administratie al Spitalului Elias, amanare determinata de faptul ca presedintele Academiei Romane, Eugen Simion, declarase ca destituirea structurii respective este o eroare, o injustitie, luata din nerecunoasterea statutului unitatii sanitare, care functioneaza in sistem public-privat si este administrata de Academia Romana. Pe de alta parte, Oprescu a contestat in justitie ordinul de demitere. Doctorul Sorin Oprescu a refuzat sa cedeze locul sau de director al Spitalului Elias lui Vlad Romano, sustinand ca decizia lui Eugen Nicolaescu este ilegala. „Precizez inca o data ca voi parasi postul de director al Spitalului Elias in clipa in care demiterea mea va fi legala. Si probabil ca asta se va intampla curand pentru ca s-a dat o ordonanta de urgenta ce urmeaza a fi publicata, prin care unitatea sanitara pe care acum inca o conduc nu se va mai afla in subordinea Academiei Romane. Vreau sa inteleaga toata lumea ca, desi se face o nedreptate, eu nu ma cramponez de scaun si voi ramane in continuare medic, profesia pentru care m-am pregatit si pe care nici un ministru nu mi-o va putea lua”, declara Sorin Oprescu.
Dr. Daniel Popescu: „Sper sa nu fie un experiment”
Dr. Daniel Popescu, directorul Policlinicii cu Plata nr. 3, a caracterizat acest an ca fiind „incarcat de multe probleme. Ceea ce s-a intamplat in acest an au fost de fapt cautari ale unor solutii, cautari care se fac de 15 ani. Daca tot ce s-a facut pana acum va fi pentru binele pacientilor, si nu din interese politice, atunci este laudabil. In Romania exista o facultate postuniversitara de management sanitar. De ce nu se apeleaza la absolventii ei? Sper ca toate deciziile luate sa nu fie doar experimente. Principala problema ramane insa subfinantarea, iar daca situatia nu se va rezolva, atunci si actualii manageri se vor izbi de ea”, a declarat dr. Daniel Popescu.
Expertul OMS: S-a actionat bine
Victor Olsavsky, reprezentantul Organizatiei Mondiale a Sanatatii in Romania, a precizat ca la nivel mondial sistemele de sanatate publice s-au confruntat cu doua probleme majore: gripa aviara si SIDA. „In ceea ce priveste problema gripei aviare in Romania s-a actionat bine, in sensul ca obiectivul numarul unu pentru sistemul sanitar a fost atins, nefiind inregistrat nici un caz uman, iar pentru sectorul sanitar-veterinar, de asemenea, in sensul localizarii focarelor. O alta amenintare au reprezentat-o inundatiile si contextul in care au aparut. Nu au fost inregistrate epidemii majore. Bineinteles ca sistemul de sanatate publica trebuie imbunatatit, unele directii sanitare au reactionat fara a urmari protocoale. In ceea ce priveste epidemia de rujeola, intr-un fel aceasta era asteptata, insa nu la aceste dimensiuni. Vom vedea in anul 2006 daca indicatorii de sanatate vor ramane constanti. Speram sa nu se degradeze”.
Buget insuficient
O nerealizare in domeniul sanitar a reprezentat-o si bugetul extrem de mic acordat Sanatatii, si anume 3,4% din PIB, desi ministrul Sanatatii spera ca procentul sa fie mult mai mare – 4,9% din PIB. Bugetul prevazut pentru Sanatate in anul 2006 este cel mai bun pe care il are Romania in ultimii 15 ani. „El reprezinta atat cat isi poate permite Romania astazi”, declara, surprinzator, ministrul Sanatatii. El a introdus si „taxa pe viciu”, o sursa de venit de 10.000 de miliarde de lei.
Cel de-al 15-lea ministru
Deja scaunul ministrului Cinteza incepea sa se clatine. Sponsorizarile de care acesta a beneficiat chiar de la firme farmaceutice, pe cand era presedinte al Colegiului Medicilor din Romania, au avut un cuvant greu la apropiata remaniere. La mijlocul acestui an, Sanatatea avea un nou ministru, si anume Eugen Nicolaescu. Astfel, acestea devenea cel de-al 15 ministru pe care Sanatatea l-a avut in ultimii 15 ani. De altfel, inca de la inscaunare si pana aproape de finalul anului, Eugen Nicolaescu nu a avut parte deloc de liniste.
