Deresponsabilizare
Este putin probabil ca printre cei care au votat in proportie de 75% impotriva demiterii presedintelui Basescu sa fi fost unii de acord cu suspendarea lui in Parlament acum o luna. Mai curand, acesti participanti la referendum au fost consecvent impotriva intregului sir de evenimente care au dus la blocarea exercitiului drepturilor si datoriilor lui constitutionale, ca si la distrugerea Aliantei pentru dreptate si adevar, victorioasa in 2004, si la inlocuirea ei in Parlament cu noua "monstruoasa coalitie". Astfel inteles, votul inseamna dorinta de a reveni la cursul politic de dinaintea scandalurilor anului 2007. Un simplu plasture pe o rana infectata nu opreste insa extinderea infectiei. Dimpotriva, reluarea vechilor aranjamente in acelasi spirit ar duce la permanentizarea unei anumite stari de deresponsabilizare politica. PNL si PSD declara acum ca relatia lor "privilegiata" inceteaza cu aceeasi ingenuitate cu care PNL a spus acest lucru despre alianta cu PD. Ideea ar fi ca "cei 322" pot oricand concepe noi majoritati in Parlament. Ce daca in rastimp tara nu mai este guvernata?!
Care "majoritati"?
Dar ce majoritati noi mai sunt acum de asteptat? O refacere a vechii Aliante D.A. plus PC si UDMR pare improbabila din cauza lipsei de incredere dintre aceste partide. Actuala majoritate este greu de mentinut din moment ce singurul lor liant, actiunea anti-Basescu, a esuat. O regrupare de forte in jurul PSD ar nesocoti rezultatul alegerilor din 2004 si votul din 19 mai. In plus, razboiul dintre presedinte si Parlament s-ar permanentiza si ar duce sigur la sanctiuni ale Uniunii Europene.
Este apoi posibil ca actualele partide din coalitia anti-Basescu sa "explodeze" in factiuni rivale si cateva dintre ele sa colaboreze cu PD si PLD. Trebuie sa ne amintim insa ca o asemenea situatie a fost provocata in anii ‘30 de Carol al II-lea cu funeste efecte. "Carlistii" dintre liberali, national-taranisti si social-democrati au constituit guverne transpartinice servile regelui, dar "oligarhii" respectivi nu au facut decat sa distruga democratia romaneasca si sa impinga la dictatura regala in 1938.
Orbire?
Nu cred insa ca o asemenea situatie este repetabila, nu numai pentru ca Basescu are o alta structura morala, ci si pentru ca el stie prea bine ca asemenea factiuni sunt prin definitie instabile, iar ministrii, chiar si simpli tehnicieni, depind de votul din Parlament, cum ne-a dovedit cazul Monicai Macovei. Desigur, afirmatii sigure despre viitor nu exista. Dl Marius Oprea a scris in acest ziar pe 21 mai despre "orbirea" mea si a altora care cred neconditionat in virtutile presedintelui Basescu. As putea replica, in baza rezultatului votului din 19 mai, ca "orbirea" cu pricina s-ar putea constata mai curand in partea cealalta a esichierului politic, dar nu cred ca judecata cantitativa este cea utila aici. Mai curand, am putea spune ca sansa de a ne insela este mai mare atunci cand angajamentul politic se bazeaza pe o configuratie politica friabila. si ce configuratie este mai instabila acum decat guvernul liberal si alianta cu celelalte forte anti-Basescu din Parlament?
Demisia
Pe de alta parte, fractionarea unor partide politice se poate arata inevitabila pentru ca ele au pierdut masiv electorat si reputatie, fapt care este imposibil sa nu duca la caderea unor capete, chiar daca nu neaparat a celor mai vinovate.
O reconfigurare majora a leadership-ului ar putea decide noua strategie politica? Ma indoiesc. Inertia partidelor este atat de mare, atitudinile defensive atat de profund ancorate in mentalitatea lor, incat o reforma spontan acceptata a clasei politice, de care atat se vorbeste, pare utopica.
Eu nu cred ca din magma politica actuala se mai pot cladi forme noi, fie si de parteneriate pe termen scurt. Singura solutie reala pentru toate partidele ar fi alegerile anticipate. Partidele anti-Basescu se tem de pierderi ulterioare de electorat in caz de alegeri, dar nu va duce oare blocarea situatiei in nesfarsite gherile parlamentare la pierderi si mai mari?
Demisia actualului Guvern nu este neaparat o chestiune "de onoare", ci una defensiv-politica: tocmai iesind din fasia de lumina neagra a esecului actual se va putea reface PNL din profunda lui criza actuala. si PSD are nevoie de o noua strategie: in loc de a profita numai de dezbinarea dintre adversari, el trebuie sa invete sa stea pe picioare proprii. Demisia unor lideri este cateodata benefica oricarui partid.
Sorin Alexandrescu este profesor la universitatile din Amsterdam si Bucuresti
