Demeter András, care a anunţat, vineri, că renunţă la funcţia de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, a declarat că a făcut acest gest deoarece instituţia pe care o conduce mai are bani pentru semnalul terestru până cel mai târziu în august, relatează Mediafax.
“Pur şi simplu mi-a ajuns cuţitul la os (…) Mai avem bani pentru semnalul terestru pentru iunie, iulie, maxim august, după aceea, va trebui să deschidem geamurile să ne auzim”, a spus Demeter András.
Plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a adoptat, marţi, rapoartele de activitate şi execuţia bugetară a Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) pentru anii 2009, 2010 şi 2011.
Preşedintele-director general al SRR a declarat atunci în plenul reunit că mulţumeşte Parlamentului pentru susţinerea de care a dat dovadă în mandatul său.
“Nu cu Parlamentul am o problemă, ci cu autorităţile statului din executiv, cu Ministerul Finanţelor şi cu celelalte ministere care nu s-au implicat”, a declarat acesta pentru MEDIAFAX.
Totodată, Demeter András a declarat pentru MEDIAFAX că printre eventualele soluţii pe care le vede se numără asigurarea transparenţei tarifelor de la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii şi crearea unui mediu concurenţial în acest domeniu şi nu un monopol.
În scrisoarea adresată vineri Parlamentului României, Demeter András spune că unul dintre motivele deciziei sale esta insuficienţa fondurilor în ceea ce priveşte buna funcţionare a serviciului public de radiodifuziune. “Serviciul public de radiodifuziune trebuie să beneficieze de toate mijloacele necesare în vederea accesului direct, permanent şi fără distorsiuni la informaţile şi mesajele destinate tuturor cetăţenilor. Cu toate acestea, în ultimii 5 ani, fondurile anuale alocate prin bugetul de stat pentru serviciile de radiocomunicaţii au fost sub necesarul real al Radioului public”, menţionează acesta în documentul înaintat celor două Camere ale Parlamentului.
El a spus că, în acest sens, a făcut numeroase demersuri la preşedintele Senatului, al Camerei Deputaţilor şi la preşedinţii comisiilor pentru cultură, dar şi la preşedinţii comisiilor de buget, solicitând rectificare bugetară, şi a iniţiat demersuri către premierii şi miniştrii Finanţelor publice.
Aceste demersuri, spune Demeter András, nu au primit soluţionări concrete, ci au avut ca răspuns “responsabilizarea excesivă a celor doi parteneri contractuali SRR şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR)”.
“În contextul descris, ieşirea din impas depăşeşte competenţele ordonatorului principal de credite bugetare, întrucât demersurile adresate succesiv tuturor autorităţilor competente au rămas fără efect şi, în acelaşi timp, cu toate eforturuile depuse, transparentizarea tarifelor SNR şi reala negociere a acestora a devenit un deziderat irealizabil”, a adăugat acesta. Totodată, Demeter András a apreciat că, în calitate de ordonator principal de credite pentru fondurile alocate de la bugetul de stat, a epuizat toate posibilităţile legale de a soluţiona blocajul financiar existent.
Mai mult, Demeter András spune că, potrivit previziunilor comunicate de ministerul de resort, “situaţia va persista în forma agravată, chiar şi pe viitor”.
Potrivit preşedintelui-director general al SRR, toate acestea periclitează îndeplinirea misiunii, dimensiunea strategică şi statutul de serviciu public de interes naţional al Radioului public, consecinţele fiind afectarea audienţei şi o criză financiară a organizaţiei în condiţiile anulării abonamentelor de către ascultătorii nemulţumiţi de scăderea calităţii recepţiei sau micşorarea ariei de acoperire cu semnal radio.
Demeter András spune că face această solicitare deoarece “mandatul primit nu acoperă moral o conduită care restrânge dreptul constituţional la informaţie al cetăţenilor României şi care se poate răsfrânge negativ inclusiv asupra imaginii comunităţilor naţionale şi asupra reprezentării acestora din Parlamentul României”.
Potrivit raportului de activitate pe 2011, SRR a avut anul trecut venituri în cuantum de 405.314.961 de lei (faţă de 400.555.177 de lei în 2010) şi cheltuieli de 400.477.389 de lei (faţă de 398.890.537 de lei în 2010). În 2011, Radioul Public a înregistrat un profit brut de 4.837.572 de lei (4.209.533 de lei – profit net), în creştere faţă de 2010, când profitul brut a fost de 1.664.640 de lei (334.454 de lei – profit net).
Radioul Public a încheiat şi anul 2009 cu un profit de 448.980 de lei, după ce, în 2008, Radioul Public a avut un profit de 258.065 de lei, iar în 2007, un excedent de 87.961 lei.
Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Kids Radio şi agenţia de presă Rador.
Demeter Andras Istvan, născut pe 18 mai 1969, la Târgu Mureş, este absolvent al Universităţii de Arte Dramatice din Târgu Mureş (1988 – 1992), fiind licenţiat în arta actorului. A fost bursier al Ministerului Culturii din România la Avignon, în 1991, iar între 1998 şi 1999 a urmat École Supérieure du Commerce la Dijon, obţinând masteratul european în management cultural ECUMEST. De asemenea, este licenţiat în drept la Universitatea “Tibiscus” din Timişoara, unde a studiat între 2004 şi 2008. Din 2005 până în 2007, Demeter Andras a condus Direcţia Generală “Creaţie contemporană, diversitate culturală” din cadrul Ministerului Culturii. Demeter Andras a fost numit secretar de stat în Ministerul Culturii, ocupându-se în continuare de domeniul creaţiei contemporane, în 2007, în mandatul liberalului Adrian Iorgulescu, funcţie pe care a ocupat-o până în februarie 2009, rămânând ulterior în minister pe poziţia de consilier al ministrului Culturii. Demeter a fost director al Teatrului de Stat “Csiky Gergely” (1993 – 2005), fiind recompensat cu premiul Kemény János, acordat de EMKE, şi premiul Mărul de Aur al RIPORT pentru activitatea de management teatral. Demeter Andras este membru fondator al Uniunii Maghiarilor din România (UDMR), fiind vicepreşedinte al partidului între 1989 şi 1990.
A fost numit preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune în iunie 2010.
