» Dunarea se uneste cu Marea Neagra intr-un punct in care "gustul" sarat se contopeste cu cel dulce.
» Sute de specii de parari rare si o vegetatie bogata transforma locul intr-unul de vis.
Rezervatia naturala, unicat in Romania, Delta Dunarii ascunde un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent, ce cuprinde mai mult de 300 de specii, printre care colonii rare de pelicani, dar si ihtiologica reprezentata de aproximativ 100 de specii dintre care heringul de Dunare si sturioni, de la care se obtine pretiosul caviar. Aria detine cea mai mare rezervatie de tinuturi umede din Europa pentru ca acopera o suprafata de 2.681 kmp. Ca urmare a acestui fapt, in anul 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din tara, ferita de "progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.
Drumul, minunatie a naturii
Exista mai multe posibilitati de a vizita frumusetile Deltei Dunarii, de a trai doar si pentru cateva zile in inima acesteia, de a intra in contact direct cu traditiile si modul de viata al localnicilor, cu bucataria deltaica atat de apreciata prin varietatea si delicatesele sale, si nu in ultimul rand de a descoperii tainele pescuitului alaturi de profesionistii in domeniu. Punctele de plecare spre aceasta lume mirifica sunt capitania orasului Tulcea de unde nave de pasageri pleaca in fiecare zi de luni, miercuri si vineri la ora 13:30, dar si din comuna Mahmudia situata in partea de vest a orasului, considerata poarta de intrare in Delta Dunarii. Durata traseului catre cele trei brate, Chilia, Sulina sau Sfantul Gheorghe, variaza in functie de alegerea facuta. Catre cel din urma, plimbarea pe apa se incadreaza in jurul a patru ore. De-a lungul si de-a latul fluviului pot fi admirate peisaje frumoase, dovada vie a faptului ca natura inca nu isi lasa deslusite toate misterele. Orizontul glorifica, in fiecare zi, unirea Dunarii cu Marea Neagra. Fenomenul poate fi simtit usor intrucat gustul sarat se intrepatrunde cu cel dulce, iar proprietatile apei se schimba in numai cativa metri patrati.
Taram de poveste
Pentru cei care doresc sa evite aglomeratia din zona de camping, plaja le sta la dispozitie pentru a-si amplasa cortul. Departe de portiunea in care localnicii si turistii cazati la pensiuni se bucura de razele de soare, intr-un colt de natura dezmierdat de o adiere mereu proaspata, vacanta poate capata coordonatele dorite. "Singurul inconvenient raman tantarii si insectele care refuza sa primeasca pe teritoriul lor "intrusi", insa metodele de a scapa de ei sunt variate si eficiente. Una dintre modalitatile traditionale de a ii alunga este chiar focul de tabara", a declarat Marius Iosif, turist. In puterea noptii, zumzetul dispare, singurul zgomot fidel plajei ramane cel al valurilor care nu obosesc niciodata. Cand luna isi pierde din intesitate, pe cer pot fi vazute toate constelatiile.
Dintre toate se remarca insa Calea Lactee, o multitudine de stele mici care parca nu au rabdare sa straluceasca si doar creaza o bolta mirifica deasupra intregului tinut. Racoarea anunta dimineata in stilul clasic, iar soarele se zbate pret de cateva momente sa scape din captivitatea marii. Rasare, iar lumina se imprastie fara teama, alungand si ultimele urme de intuneric ce parea sa puna stapanire la nesfarsit. Nisipul extrem de fin si neatins cu o seara in urma, devine spre dimineata plin de urme ale diverselor animale care au bantuit pe timp de noapte. Soarele arde deja nestingherit, iar cel mai la indemana mod de a te racori este o baie. Apa curata, limpede si lucioasa, ademeneste fara rusine. Drumul spre sat plin de oaze, ascunzisuri ale egretelor, berzelor si ratelor salbatice duce catre zona in care localnicii traiesc in liniste. Strazile sunt formate din nisip, iar acoperisul caselor din tufis asezat in mai multe randuri. Arhitectura cladirilor este una specifica zonei si pare rupta dintr-o alta lume.
Manastirea Celic-Dere, arhitectura de piatra
Un alt punct turistic al zonei este manastirea Celic-Dere, situata la aproximativ 24 de kilometri de orasul Tulcea si 22 de kilometri de Isaccea, vechea cetate Noviodunum. Tot aici se afla si Manastirea Cocos si Saon. Drumul ce leaga aceste trei lacase de cult este de o frumusete incantatoare, fiind taiat numai prin colinele dealurilor incarcate de vii si semanaturi. Manastirea si-a luat numele de la paraul Celic, ce curge in apropierea ei. Termenii vin din limba turca, celic inseamna otel, iar dere – apa. Pe locul unor vechi asezari monahale, edificiul a fost infiintat in 1840 de catre un grup de calugari romani si basarabeni, in mijlocul carora se adaposteau si doi calugari rusi. In prezent, manastirea de piatra adaposteste 70 de calugarite si diu preoti slujitori.
Singurul inconvenient raman tantarii si insectele care refuza sa primeasca pe teritoriul lor "intrusi", insa metodele de a scapa de ei sunt variate si eficiente. Una dintre modalitatile traditionale de a ii alunga este chiar focul de tabara."
Marius Iosif, turist
