11.1 C
București
marți, 23 aprilie 2024
AcasăSpecialDejan Petrovic, Fundaţia ERSTE: Adevărata schimbare ar însemna acceptarea de către majoritatea...

Dejan Petrovic, Fundaţia ERSTE: Adevărata schimbare ar însemna acceptarea de către majoritatea populaţiei a faptului că toată lumea are aceleaşi drepturi

24 de organizaţii din România se află în selecţia finală pentru Premiul Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială 2013, concurs ce oferă premii în bani în valoare totală de 610.000 euro. Lansat în 2007, Premiul Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială reprezintă o iniţiativă a Fundaţiei ERSTE din Austria care are ca obiectiv încurajarea dezvoltării societăţilor civile din ţările Europei Centrale şi de Sud-Est prin oferirea unor premii în bani şi nu numai, acelor organizaţii care au în vedere integrarea integrarea socială a unuia sau a mai multor grupuri de persoane dezavantajate (minorităţi etnice, persoane cu dizabilităţi, comunitatea LGBT, copii, bătrâni, femei, persoane fără adăpost, emigranţi, persoane încarcerate, refugiaţi etc).

Pe 27 iunie, la Viena, reprezentanţii celor 24 de organizaţii finaliste din România vor fi cu sufletul la gură în aşteptarea voturilor finale oferite de un juriu internaţional, din care face parte şi o româncă, Mona Nicoară, regizoarea documentarului Şcoala noastră, peliculă prezentă la unele dintre cele mai mari festivaluri de film din lume.

Despre concurs, despre schimbare socială, despre imaginea României în afară, despre ce ar trebui să facă statul român în privinţa persoanelor dezavantajate şi despre proiecte frumoase care schimbă România cea uneori urâtă, am stat de vorbă în exclusivitate, cu Dejan Petrovic managerul proiectului Premiul Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială.

Domnule Petrovic, se vorbeşte mult despre subiectul integrării sociale sau al schimbării sociale în general, însă uneori oamenii înţeleg mai greu astfel de noţiuni abstracte. Concret, ce înţelegeţi dumneavoastră prin schimbare socială?

Schimbarea socială poate fi descrisă în multe feluri, de la abordarea de bază şi ajutarea oamenilor să se integreze mai bine, la schimbarea politicilor, amendamentelor şi legislaţiilor pentru cei marginalizaţi. Pentru mine personal, adevărata schimbare ar însemna acceptarea de către majoritatea populaţiei a faptului că toată lumea are aceleaşi drepturi, indiferent de culoarea pielii, orientare sexuală, minoritate sau nivel de sărăcie. Aş dori să explic în următorul fel: zece adolescenţi merg pe stradă şi unul dintre ei înjură sau scuipă un copil de etnie romă, o persoană într-un scaun cu rotile sau un om fără adăpost. Dacă şase dintre colegii săi se întorc şi îi spun că acest lucru este greşit, atunci ne-am atins obiectivele. Veţi avea întotdeauna un grup mai radical, care nu acceptă nimic diferit, dar dacă majoritatea populaţiei înţelege că nu putem evolua dacă nu îi integrăm şi pe alţii, atunci am obţinut schimbare socială.

Cum contribuie Fundaţia ERSTE la schimbarea socială din Europa Centrală şi de Sud-Est şi din România?

Am lansat acest Premiu în 2007 deoarece am dorit de la început să găsim o modalitate prin care să le oferim ONG-urilor vizibilitate pentru ceea ce fac. Lucrând eu însumi în sectorul non-guvernamental, m-am confruntat întotdeauna cu probleme datorită faptului că publicul general asociază sectorul ONG cu acţiuni greşite. Există ONG-uri excelente care fac ceea ce, în condiţii normale, ar trebui să fie făcut de stat. Iar acestea ar trebui recunoscute şi recompensate, nu victimizate. Am început cu această idee şi continuăm încă, deşi Premiul s-a schimbat mult faţă de început.

Începutul Premiului, ca orice alt început, a însemnat “încercări şi greşeli”, iar de atunci am schimbat şi îmbunătăţit multe. Am început în patru ţări din fosta Iugoslavie, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Serbia (care la acea vreme includea încă Kosovo) şi Slovenia. La primul apel, nu ştiam la ce să ne aşteptăm, câte înscrieri vom primi şi dacă acest Premiu va stârni interesul. Numărul înscrierilor care nu mai conteneau să sosească ne-a găsit total nepregătiţi, peste 400 de înscrieri care acopereau tot atâtea teme cât erau pe teren.

O parte importantă din sprijinul oferit organizaţiilor în cadrul acestui proiect îl reprezintă ajutorul pe partea de PR şi comunicare. Prin angajarea de agenţii de PR profesioniste pentru a lucra cu ONG-urile câştigătoare, încercăm să dezvoltăm un nivel de profesionalism în cadrul ONG-urilor atunci când acestea au nevoie sa relaţioneze cu media. Deoarece de cele mai multe ori, ONG-urile nu au resursele necesare pentru a angaja un profesionist în PR, acest domeniu rămâne neglijat iar eforturile lor trec neobservate.

De exemplu, Asociaţia Învingem Autismul (organizaţie finalistă la Premiu în 2011), cu ajutorul agenţiei noastre de PR, a reuşit să organizeze două evenimente caritabile, Balul Albastru – ediţia 2012 şi ediţia 2013, în beneficiul copiilor cu autism şi astfel au strâns peste 50.000 de euro. În acest caz, Graffiti PR în parteneriat cu o agenţie de event management au lucrat pro-bono, oferind astfel suport atât în ceea ce priveşte organizarea evenimentelor cât şi relaţiile cu presa.

Legat de premiile în bani, în acest moment am abordat toate ţările unde intenţionăm să implementăm acest Premiu, mai exact treisprezece ţări, iar suma de bani oferită ca premiu a crescut de la 85.000 euro la primul apel la 616.000 euro pentru ediţia curentă.

Apropo de bani, trăim vremuri de criză, resursele sunt din ce în ce mai puţine, iar problemele din ce în ce mai mari şi mai multe. Care sunt cele mai mari piedici în finanţarea cauzelor ce ţin de integrarea socială a persoanelor dezavantajate?

Principala problemă cu ONG-urile din regiunea noastră este faptul că majoritatea donatorilor străini a plecat şi se concentrează în state emergente. Opinia generală este aceea că, la peste 20 de ani după căderea comunismului, regiunea noastră ar trebui să fie capabilă să îşi rezolve singură problemele interne şi nu să depindă de finanţare străină. În majoritatea ţărilor dezvoltate, ONG-urile sunt parţial – unele mai mult, altele mai puţin – susţinute de către stat. În ţările din regiune, inclusiv România, statul nu are mijloacele sau mentalitatea de a se îngriji adecvat de sustenabilitatea ONG-urilor. Dar ceva va trebui să se schimbe şi, atât statul cât şi sectorul privat vor trebui să se implice mai mult, altfel vom vedea tot mai puţine ONG-uri operaţionale, ceea ce va însemna că toţi cei care depind de activitatea acestora vor avea cel mai mult de suferit.

Aşadar, cei mai mulţi donatori străini au plecat, iar România a rămas să-şi rezolve singură problemele. Cum se vede acest lucru din afară?

Vin cu regularitate în ţara dumneavoastră de cinci ani de când am inclus România in Premiul Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială. Nu pot vorbi despre dezvoltarea economică, modificările legislative sau modificările din sectorul non-guvernamental. Dar am sentimentul că în ultimii doi ani lucrurile au început să se schimbe în bine. Există un grup de persoane remarcabile aici care încearcă să schimbe modul în care România este percepută din afară, dar încearcă să schimbe şi percepţiile românilor şi să evidenţieze problemele care trebuie abordate. Lansarea HUB Bucureşti a creat un loc pentru tinerii antreprenori cu idei sociale creative, Decât o Revistă a creat una dintre cele mai dorite reviste care abordează teme pentru binele societăţii. Există sentimentul că lucrurile evoluează, încet, dar o fac. Aş spune aşadar că, dacă continuă în acest fel, România are şansa să facă schimbări semnificative în viitorul apropiat. Dar, aşa cum am mai menţionat, acest lucru nu se poate întâmpla fără ajutorul majorităţii populaţiei.

Adesea, schimbările semnificative încep cu paşi mici, dar siguri. Puteţi să ne daţi câteva exemple de proiecte din România care au reuşit să producă o schimbare în comunităţile în care lucrează?

Am să vă dau patru exemple, fiecare dintre ele finaliste în cadrul Premiului Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială:

“Concordia Bakery” – Organizaţia Umanitară Concordia, Bucureşti (organizaţie câştigătoare la ediţia din 2011 a Premiului) – a început ca o acţiune voluntară din partea unui ONG pentru a pregăti prăjituri de Crăciun pentru trei tineri şi a evoluat într-un curs de formare vocaţională perfect dezvoltat pentru tinerii dezavantajaţi din România. Proiectul Concordia Bakery ia tineri vulnerabili (ex. copii ai străzii) şi îi califică pentru a deveni patiseri şi cofetari. După ce au terminat modulele de formare, primesc o diplomă recunoscută peste tot în Europa. Aceasta îi poate ajuta să nu mai depindă de ajutorul de stat şi să se angajeze. Extrem de important, tinerilor li se acordă timpul necesar pentru a finaliza cursul de formare, iar produsele pregătite pot fi găsite de anul trecut la Concordia Bakery, din centrul Bucureştiului. Având în vedere că şcolile profesionale publice au fost închise de către Guvern, acesta este un proiect venit la timp care merită efortul.

“Democraţie la Pădureni” – Asociaţia Pro Democraţia, Timişoara (organizaţie câştigătoare la ediţia din 2011 a Premiului) – Obiectivul Proiectului Democraţia la Pădureni este emanciparea civică a cetăţenilor acestei comunităţi din Judeţul Timiş, România. Activista locală Eugenia Bojin şi-a unit forţele cu Asociaţia Pro Democraţia din Timişoara pentru a energiza viaţa publică din Pădureni prin educaţie civică şi participare. Primul dintre aceste obiective a fost realizat cu succes prin informare cu privire la drepturile şi obligaţiile cetăţenilor şi implicarea localnicilor în cursuri de formare, mese rotunde şi conferinţe în afara localităţii Pădureni. Prin acest proiect Eugenia Bojin şi-a dorit o nouă relaţie între alegători şi administraţia publică, bazată pe integritate, consultare şi transparenţă.

“Servicii medicale integrate pentru zona rurală” – Fundaţia de Sprijin Comunitar Bacău (FSC Bacău) (organizaţie câştigătoare a Premiului în 2009) – Regiunea aflată la est de râul Siret este una dintre cele mai dezavantajate zone din Moldova (NE României). Peste 37.500 de oameni locuiesc acolo la graniţa sărăciei, cu acces redus la educaţie şi servicii medicale, confruntându-se cu nevoi sociale uriaşe. Programul susţine peste 10.000 de persoane în fiecare an: copii, familii sărace, bolnavi şi comunităţi izolate. FSC oferă servicii medicale, cum ar fi: servicii medicale mobile (sprijină medicii generalişti din zonă să ajungă la pacienţii ţintuiţi la pat); farmacie mobilă (săptămânal, dubiţa special echipată se deplasează la fiecare locaţie); suport în planificare familială.

“Singur acasă” – Asociaţia Alternative Sociale, Iaşi (organizaţie câştigătoare a Premiului în 2009). Proiectul “Singur acasă” a apărut în urma creşterii considerabile a migrării forţei de muncă din România în statele membre UE. În cadrul proiectului, Asociaţia oferă servicii directe pentru asistarea socială şi psihologică a copiilor în situaţii de risc ca urmare a separării de părinţii plecaţi în străinătate să lucreze; a creat o metodologie de lucru pentru asistarea acestor copii; a lansat un centru de resurse, un website şi un forum de discuţii pentru copii, părinţi şi profesionişti; a realizat o companie naţională pentru informarea şi educarea populaţiei cu privire la consecinţele negative ale separării copiilor de părinţi şi cu privire la mijloacele disponibile pentru protecţia fizică şi juridică a copiilor rămaşi acasă.

Ce credeţi că ar trebui să facă statul român pentru a sprijini mai bine integrarea socială a persoanelor dezavantajate?

Ca şi în viaţa personală, primul lucru de care ai nevoie pentru a face o schimbare este de a accepta că schimbarea este necesară. Apoi trebuie să iei măsurile şi acţiunile corecte care să te conducă la schimbarea dorită. Experienţa noastră de până acum, după ce am lucrat cu organizaţii din România din 2006, este aceea că există atât de multe iniţiative în domeniul integrării sociale (unele din partea ONG-urilor, altele din partea instituţiilor statului), iar acest lucru înseamnă că primul pas a fost parţial făcut. Totuşi, mai este mult de muncă până să se ajungă la schimbarea dorită – care desigur, nu poate avea loc peste noapte. Dar, cu o mentalitate puternic orientată spre rezultate şi cu multă perseverenţă şi încurajare pentru cei care duc această luptă în fiecare zi din viaţa lor (ONG-urile), această schimbare va veni în cele din urmă.

Doar Fundaţia ERSTE şi alţi donatori străini nu pot rezolva această problemă, indiferent de câţi beneficiari ajutăm sau de câţi bani investim. Este pur şi simplu insuficient şi este nevoie de o iniţiativă puternică din interiorul societăţii româneşti, iniţiativă şi acţiune care vor începe să schimbe percepţia publicului general.

Cele mai citite

Românii Investesc Record în Titlurile de Stat: O Premieră în Guvernarea PSD

Sub guvernarea lui Marcel Ciolacu, investițiile fără precedent devin motorul dezvoltării țării, iar economia României se clasează constant printre cele mai dinamice din Uniunea...
00:00:32

Rishi Sunak a anunțat sprijin suplimentar pentru Ucraina în cadrul vizitei sale în Polonia

Liderul britanic Rishi Sunak a sosit marți la Varșovia pentru discuții cu premierul polonez Donald Tusk și cu șeful NATO Jens Stoltenberg, care se...

Iohannis spune că nu s-a gândit la reintroducerea serviciului militar obligatoriu și nici n-o va cere

Președintele Klaus Iohannis a declarat că nu și-a pus problema de reintroducere a serviciului militar obligatoriu în România și a precizat că nici nu...
Ultima oră
Pe aceeași temă