La Bucuresti, UDMR este la putere. Marko Bela este vicepremier al Romaniei, iar fisa postului arata ca liderul UDMR ar trebui sa se ocupe in cabinetul Tariceanu II tocmai de "coordonarea activitatilor din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene".
La Bruxelles si Strasbourg, UDMR este intr-o opozitie radicala fata de guvernul Tariceanu II. Trei eurodeputati UDMR cer Parlamentului European sa condamne ferm atat "comportamentul negativ si discriminatoriu al guvernului roman", cat si "atitudinea conducerii Universitatii Babes-Bolyai".
Cei trei eurodeputati, membri ai gruparii "radicale", si-ar fi putut exprima doleantele in fata coordonatorului politicilor guvernamentale in domeniul educatiei, vicepremierul Marko Bela. De la Verestoy Attila si Viorel Hrebenciuc ar fi aflat daca exista vreo cale de urmat pentru obtinerea unui asemenea obiectiv. La urma urmei, acesti maestri ai celor mai nastrusnice combinatii romano-maghiare care au reusit sa aduca UDMR si PRM in aceeasi barca, cu siguranta ca nu ar refuza provocarea de a deveni parintii (re)fondatori ai Universitatii Bolyai. La limita, Verestoy&Hrenbenciuc ar putea evalua cu mintea limpede ce se poate si ce nu se poate face in acest domeniu.
Desi sustine initiativa celor trei eurodeputati UDMR, cotati drept apropiati ai guparii "radicale", Marko Bela admite stangaciile de formulare. Liderul Uniunii ne arata ca, de fapt, initiativa celor trei colegi ai sai nu ar condamna "comportamentul discriminatoriu" al cabinetul Tariceanu II, al carui vicepremier este, ci toate guvernele din ultimii 17 ani.
Un calcul sumar ne arata insa ca in acesti 17 ani, tot infruntandu-se in interiorul UDMR, "radicalii" si "moderatii" au fost la putere mai mult decat orice alt partid din Romania. Sub diferite chipuri, dar permanent, in umbra lui Ion Iliescu, PSD, cel mai puternic partid "romanesc", a exercitat puterea timp de zece ani (1990-1996, 2000-2004). UDMR se afla insa la putere, fara intrerupere, sub acelasi brand si sub acelasi neostenit conducator, din 1996 incoace. UDMR a sustinut sau a exercitat direct guvernarea 11 din cei 17 ani incriminati acum de Marko Bela.
Probleme legate de logica sunt si cu cererea UDMR de condamnare a "atitudinii conducerii Universitatii Babes-Bolyai": maghiarii fac pe deplin parte din conducerea pe care eurodeputatii UDMR o doresc pusa la zid de catre Parlamentul European. Secretarul general al UBB, doi dintre cei cinci prorectori, unul dintre cei doi vicepresedinti ai Consiliului Academic sunt maghiari, dar, probabil, fara certificate de buna purtare eliberate de europarlamentarii Uniunii.
In anii ‘90, UDMR a actionat ca o forta reformatoare si stabilizatoare. In 2000, multi romani, fosti simpatizanti ai CDR, ezitau intre a vota cu Isarescu ori Stolojan, avand pe atunci mai multa incredere in maghiarul Gyorgy Frunda. Dar dupa 2001 UDMR a incetat sa mai fie forta modernizatoare admirata de cei care sustineau reformele in Romania, devenind uneori chiar o frana in calea reformelor. A ramas doar gruparea ce asigura stabilitatea cabinetului condus de partidului ajuns la guvernare (PSD, Alianta D.A., acum PNL), un soi de perpetua "solutie imorala" ce serveste mai degraba puterii decat comunitatii.
Se apropie decontul si astfel trebuie citita initiativa celor trei europarlamentari. Fie politica Uniunii a fost un esec si, cu toate ca actualii lideri ai UDMR au exercitat nemijlocit puterea, obiectivele importante nu au fost atinse, fie doleantele comunitatii maghiare au fost deja atinse, UDMR trebuind sa-si gaseasca noi motive pentru a-si justifica ratiunea de a exista.
Demersul eurodeputatilor UDMR pare ipocrit si demagogic in forma sa actuala, in care condamna guvernul PNL-UDMR si conducerea universitatii clujene populata de maghiari. Initiativa ofera insa in preajma euroalegerilor o noua "inclestare" intre "moderati" si "radicali", o tema de mobilizare a electoratului maghiar care tocmai a sanctionat la referendum deciziile luate de conducerea UDMR. Este o tentativa de a obtine un levier politic menit sa intareasca pozitia UDMR in Romania, desi putini oameni rationali vad Parlamentul European dezlantuindu-se impotriva unei "universitati multiculturale" si de succes precum UBB. Pentru moment, trebuie sa constatam ca eticheta "politica damboviteana" este depasita. Daca raman in pana de inspiratie, "miticii" din Regat ar trebui sa se uite si pe malurile Muresului sau Somesului. Nu vor regreta.
Gelu Trandafir este publicist
