Decizia magistraţilor de a-l lăsa liber pe bucureşteanul care şi-a ţinut în lanţuri copilul readuce în discuţie una dintre temele cele mai controversate ale Justiţiei: când este îndreptăţită arestarea unei persoane?
Judecătoria Sectorului 5 a respins sâmbătă propunerea de arestare preventivă a bucureşteanului acuzat că şi-a chinuit copilul. „Dacă nici în acest caz nu e vorba de pericol social, atunci când mai e pericol social? Decizia judecătorului în acest caz e horror. Băiatul acela a povestit cum a fost supus unui tratament de o cruzime deosebită. Nu am văzut dosarul, nu ştiu ce probe sunt acolo, totuşi decizia judecătorului e de neînţeles”, a declarat pentru România Liberă profesorul avocat Gheorghiţă Mateuţ. Legislaţia penală românească are un articol de lege (148, litera F) în baza căruia se fac arestări care stârnesc cele mai mari controverse în Justiţie. „O persoană poate fi arestată, dacă lăsarea ei în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică”, spune articolul respectiv. „Acest articol este formulat ambiguu. Fiecare judecător, procuror sau avocat îl poate interpreta în orice fel. De aceea a ajuns coşul de gunoi al arestării”, a declarat un judecător care doreşte să-şi păstreze anonimatul. „S-a încercat de nenumărate ori modificarea acestui articol, dar fără succes. O soluţie ar fi mărirea termenului de arestare la 72 de ore, ca în SUA, pentru a-i ajuta pe poliţişti şi procurori să vină în faţa judecătorului cu un dosar bazat pe probe indubitabile”, e de părere judecătorul contactat de RL.
Bucureşteanul Florin Oancea a fost reţinut vineri, după ce fiul său în vârstă de 11 ani a mărturisit poliţiştilor de la Secţia 24 Poliţie că bărbatul l-a ţinut timp de două luni legat cu lanţuri şi apoi l-a abandonat pe un câmp din apropierea Capitalei.
