Teatrul Naţional „Radu Stanca” (TNRS) Sibiu marchează începutul noului an printr-un maraton teatral de excepţie ce aduce pe scenă unele dintre cele mai importante spectacole din repertoriul instituţiei.
Prima reprezentaţie din acest an va avea loc mâine, la ora 19:00, şi aduce în faţa publicului cea mai jucată comedie a anului 2011 de la Sibiu: „Puricele în ureche”, în regia lui Şerban Puiu. Maratonul teatral continuă sâmbătă, 7 ianuarie, ora 19:00, şi o aduce pe scenă pe Ofelia Popii în spectacolul „Felii” pentru care a primit premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă într-un rol principal. Primul sfârşit de săptămână din acest an se va încheia duminică, 8 ianuarie, ora 19:00, cu „Opinia Publică” în regia lui Cristian Theodor Popescu, un alt spectacol premiant ce a fost distins în cadrul Galei Comediei Româneşti cu premiul pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, pentru Nicu Mihoc, şi premiul pentru cea mai bună scenografie, acordat lui Dragoş Buhagiar.
23 de spectacole în prima lună a anului
„Luna ianuarie continuă printr-un program efervescent ce aduce la Sibiu patru noi spectacole care vin să completeze cele 23 de reprezentaţii programate în acest început de an” spun reprezentanţii instituţiei. Prima premieră a anului este programată joi, 12 ianuarie, şi îi aduce împreună pe actorii Nicu Mihoc şi Serenela Mureşan în spectacolul „Eden” de Eugen O”Brien. „Profesorul de franceză”, o coproducţie a Teatrului Naţional şi CAVAS, va marca sâmbătă, 14 ianuarie, cea de-a doua premieră a acestui an. Seria premierelor continuă duminică, 29 ianuarie, cu spectacolul „Încurcă-i drace!” în regia lui Şerban Puiu. Ultima premieră a acestei luni va avea loc la Secţia Germană şi aduce în faţa publicului producţia „Shakespeare în 90 de minute” ce va avea loc în 31 ianuarie.
Teatru din 1788
Istoria coerentă a teatrului sibian începe din anul 1788, când Martin Hochmeister a ridicat un edificiu destinat spectacolelor – prin transformarea Turnului Gros din centura de apărare a oraşului în clădire pentru teatru. Aici, sibienii au început să joace Shakespeare şi Moliere cu o consecvenţă de invidiat, piese ale iluminiştilor, ale romanticilor germani, toate consemnate în cronicile unui săptămânal teatral. După 1800, au început să apară, pe lângă repertoriul obişnuit, spectacole de teatru şi muzică inspirate din viaţa cetăţii.
