Estonia, fostul „satelit” sovietic, s-a transformat, în ultimele două decenii, într-un stat clădit pe tehnologie de ultimă generaţie, potrivit worldcrunch.com.
Acoperite de zăpadă, barăcile militare sovietice de la marginea capitalei Estoniei, Tallinn, fac ca oraşul să semene cu platoul unui film despre Războiul Rece. În spatele zidurilor lor solide, experţii simulează atacuri cibernetice şi metode de contraatac.
De când a fost victima unei piratări masive de date în 2007, Estonia a dezvoltat un adevărat bloc de expertiză în domeniul securităţii cibernetice.
Mai mult decât atât, Estonia, locul de origine al Skype-ului, este una dintre cele mai bine conectate state – internetul wireless este disponibil peste tot, gratuit, de un deceniu încoace. Wi-Fi-ul 3G este accesibil atât în oraşe, cât şi în zonele rurale. Iar o treime din ţară beneficiază de internet 4G. În Tallinn, nu este ceva neobişnuit ca oamenii să-şi plăteasca parcarea prin intermediul smart phone-ului.
Până în 2015, fostul satelit sovietic va putea pune la dispoziţia întregii populaţii conexiune la internet de 100 mb/secundă. UE şi-a propus să atingă acest obiectiv până în 2020, când se aşteaptă ca aproape jumătate din populaţia ţărilor membre să beneficieze de conexiune. Însă în Estonia, „accesul la internet este considerat un drept de bază, ca şi accesul la apă sau la electricitate,” spune Indrek Vinberg, tânăra directoare a unui centru de demonstraţii în noile tehnologii, din Tallinn.
Datorită infrastructurii tehnologice foarte dezvoltate, Estonia a devenit un pionier în domeniul guvernării electronice sau e-guvernării. Introdusă în anul 2000, impozitarea electronică a devenit o normă. „94% dintre estonieni îşi plătesc taxele online,” declară ministrul Economiei şi Telecomunicaţiilor, Juhan Parts.
Cărţile de identitate electronice sunt folosite acolo încă din 2002, permiţându-le cetăţenilor să acceseze diverse servicii publice pe internet (securitate socială, poliţie, educaţie), cu garanţia că portalurile guvernamentale folosite sunt sigure şi protejate. Locuitorii capitalei îşi pot folosi buletinele şi pe post de carduri de transport public. Mai mult decât atât, la alegerile legislative din 2011, 24% dintre cetăţeni au votat prin intermediul internetului, cu ajutorul aceluiaşi buletin electronic.
În acest context, nu e de mirare faptul că sediul general al Agenţiei UE pentru gestionarea sistemelor informatice la scară largă se află în Tallinn din Decembrie 2012. Acesta este un motiv de mândrie pentru Estonia, care a devenit membru al Uniunii Europene în 2004 şi a adoptat moneda europeană anul trecut.
Profilul high-tech al micului stat baltic reprezintă cumva o moştenire a fostului bloc sovietic. După destramarea URSS-ului, Estonia, care cu greu a fost vreodată un stat independent, a trebuit să se reconstruiască de la zero. Asta a reprezentat o adevărată oportunitate, spun liderii statului.
„Fiind o ţară aşa mică, nu au rămas prea mulţi oameni care să o administreze eficient, după retragerea sovieticilor. Aşa că am hotărât să compensăm lipsa resurselor umane cu automatizarea,” a declarat preşedintele Toomas-Hendrik Ilves.
Pentru că liderii statului de la începutul anilor 1990 erau, în general, tineri şi la curent cu noile tehnologii, aceştia au decis să investească masiv în tehnologie; iniţiativa publică a fost rapid preluată şi de sectorul privat.
Guvernul a introdus cursuri de informatică şi tehnologie în şcoli, începând chiar cu cele primare, pentru a-i pregăti cât mai bine pe tinerii estonieni pentru noua economie. În 1996, Ministerul Educaţiei a lansat fundaţia Tiger Leap, care să se ocupe cu dotarea fiecărei şcoli din ţară cu calculatoare şi conexiune la internet – o misiune îndeplinită în doar câţiva ani. În prezent, această fundaţie este dedicată pregătirii elevilor în domeniul programării. La o şcoală din capitală, de exemplu, copiilor cu vârste cuprinse între 6 şi 18 ani li se predau bazele programării prin intermediul jocurilor.
„Pregătirea la informatică îi ajută pe copii şi în alte domenii, precum matematica şi logica,” spune un profesor de informatică. Sectorul privat joacă un rol important în educaţia tinerilor din Estonia. După ce a creat parteneriate cu giganţi internaţionali precum IBM şi Microsoft, fundaţia Tiger Leap se reorientează spre numărul tot mai mare de companii domestice de high-tech. Obiectivul este ca aceste companii să meargă în şcoli şi să îşi prezinte activitatea pentru a capta astfel curiozitatea tinerilor şi a recruta oameni talentaţi pentru viitor.
Succesul purtat de Skype a inspirat o întreagă generaţie de tineri studenţi şi antreprenori. „Ecosistemul start-up-urilor înfloreşte în Tallinn,” spune Enn Saar, angajat al companiei de telecomunicaţii Elion. „E un lucru bun pentru ţară. La începutul anilor 2000, companiile se temeau că tinerii talentaţi pleacă în străinătate. Astăzi, observăm opusul – estonienii vor să-şi dezvolte afacerile aici.” Mai mult decât atât, străinii sunt atraşi de această ţară.
Guvernul conştientizează potenţialul incredibil al noii economii. Sectorul tehnologic contribuie cu 15% la PIB, iar în doisprezece ani, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut de la 0,9% la 2,3%.
Cea mai mare provocare pentru această ţară, având doar 1,3 milioane de locuitori, este să continue să se dezvolte. În ciuda tuturor programelor de educaţie şi pregătire, companiilor le este greu să găsească oamenii de care au nevoie pentru a se dezvolta.
„Asta e una dintre barierele de aici,” declară Enn Saar. „Nu ai putea să angajezi trei mii de programatori într-un an, aici.”
„Estonia este un loc minunat pentru a cultiva idei. Din păcate, este dificil să treci la nivelul următor,” adaugă un reprezentant al industriei.
