12.7 C
București
duminică, 26 septembrie 2021

De ce trebuie demis Mișu Negrițoiu. Șeful ASF s-a agățat de funcție deși toți actorii din domeniul asigurărilor sunt disperați de halul în care a ajuns acest domeniu. Nici votul de blam din Parlament nu l-a convins

Comisia economică a Camerei Deputaților a decis, cu votul membrilor din toate partidele politice, să ceară demisia președintelui Autorității de Supraveghere Financiară.

Parlamentarii reprezintă doar o mică parte a mulțimii care dorește plecarea președintelui Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), afectată de măsurile haotice luate de Mișu Negrițoiu. De la investitorii români din domeniul asigurărilor la brokeri și de la transportatori la patronii de service, toți actorii importanți din piața asigurărilor sunt nemulțumiți de modul cum a ajuns acest domeniu.

Mai mult decât atât, până și companiile străine, care au avut mult de câștigat în perioada în care Mișu Negrițoiu s-a aflat la timona asigurărilor, transmit mesaje clare de nemulțumire față de fixarea tarifelor la asigurările de răspundere civilă auto. Și, totuși, Mișu Negrițoiu nu se dă dus de la ASF.

„România liberă“ încearcă să prezinte câteva erori grave făcute de acesta, în urma cărora probabil că orice alt om aflat în locul lui și-ar fi dat demisia.

Eșecul de proporții de la Astra Asigurări

Chiar lăsând la o parte latura penală, care, potrivit surselor „România libere“ face deja obiectul mai multor plângeri la DNA și la Parchetul General, deciziile luate de Mișu Negrițoiu în cazul falimentului Astra Asigurări s-au dovedit a fi erori majore care, în final, au generat colapsul întregii piețe. În acest caz, ca în multe altele, liderul ASF și-a asumat „pe persoană fizică“ unele măsuri care au fost contestate inclusiv de membrii ai boardului Autorității de Supraveghere Financiară și de specialiști din instituție.

De la început, Mișu Negrițoiu a făcut în așa fel încât o tranzacție între acționarul Astra Asigurări și un investitor strategic să fie imposibilă. În primul rând a refuzat orice propunere venită direct de la acționari, fără intermedierea administratorului special, KPMG. În al doilea rând, a creat pentru Astra Asigurări o imagine de companie pentru care nu se mai poate face nimic, deci care nu mai poate fi atractivă pentru un investitor. Cu ajutorul KPMG a stabilit, apoi, că societatea de asigurări are nevoie de o infuzie de capital de circa 400  de milioa­ne de euro pentru a-și reface solvabilitatea. Acționarul majoritar a adus 15 milioane de euro, dar a aflat ulterior că Negrițoiu și KPMG au reevaluat gaura la peste 700 de milioane de lei. Nici acest prag nu a fost suficient, așa că cei doi actori au scos, în final, un deficit absurd de aproape 1 miliard de lei, punând, inutil, o presiune imensă inclusiv pe Fondul de Garantare a Asiguraților, cel care plătește astăzi daunele foștilor clienți Astra. De altfel, chiar plățile făcute de FGA, sub 300 de milioane de lei, arată că Negrițoiu și KPMG au exagerat.

După ce a decis ridicarea licenței Astra, recunoscând, indirect, că administrarea KPMG a fost una păguboasă, tot Mișu Negrițoiu a fost cel care a insistat pentru numirea ca lichidator a aceleiași companii.

Și pentru ca planul să fie dus până la capăt, chiar și după ce a devenit evident că KPMG nu este capabilă să vândă ce mai rămăsese din Astra, așa cum a promis, Mișu Negrițoiu a susținut, împotriva tuturor celorlalți membri ASF, același lichidator. Despre natura penală a deciziei de menținere a KPMG ca lichidator, deși firma încălcase toate obligațiile prevăzute de lege, „România liberă“ a scris pe larg și cu documente. La Carpatica Asig nu a fost nevoie decât de preluarea aceluiași model.

„Europenismul“ absurd

Mișu Negrițoiu a transformat piața asigurărilor într-un adevărat cobai, doar pentru ca acum să poată afirma cu un tupeu greu de explicat, în fața deputaților și a presei, că “ România este dată de exemplu pozitiv în Europa”.

În realitate, în prezent, piața din România, deși este una dintre cele mai fragile din Europa, trebuie să se supună unora dintre cele mai dure reglementări. Spre deosebire de țări ca Ungaria, Cehia sau Polonia, Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis să adopte normele Solvency II, care impun criterii de solvabilitate cu mult mai dure decât cele actuale și care creează un dezavantaj clar companiilor care activează în România. 

Acesta este și motivul pentru care companiile aparținând grupurilor străine au început deja să își mute afacerile din țara noastră și să activeze aici fără a mai plăti taxe și fără a mai fi supravegheate local, în baza „pașaportului european“. Metropolitan Life, un gigant american, s-a mutat deja în Irlanda. Este foarte posibil să îl urmeze și mai multe companii din piața asigurărilor generale, cum ar fi VIG sau Allianz Țiriac.

În afară de implementarea Solvency II fără negocie­re prealabilă și fără a lua în considerație realitățile pieței din România, ASF, condusă de Mișu Negrițoiu, a mai luat o decizie fără precedent: testul de stress cu care acesta s-a lăudat ca fiind singurul de acest tip din Europa  a făcut ca piața din România să capete o imagine foarte proastă.

Condițiile extreme în care a fost realizat testul au arătat deficite substanțiale la absolut toate societățile locale. Firmele de reasigurare au reacționat și au crescut costurile pentru firmele din România, care, la rândul lor, au crescut tarifele pentru clienți. 

Atacul la  brokeri

Una dintre marotele lui Mișu Negrițoiu a fost, încă de la numire, piața intermediarilor din asigurări. Președintele Autorității de Supraveghere Financiară și-a dorit din start o plafonare a comisioanelor plătite de companii intermediarilor. Mai mult, președintele ASF a impus majorări de capital care au condus la dispariția a sute de brokeri de dimensiuni mici și mijlocii.

Abordarea șefului instituției a pornit de la o premisă falsă, aceea că intermediarii își asumă riscuri, deși aceste riscuri sunt luate integral de firmele de asigurare. În prezent, companii­le de asigurare au preluat mesajele lui Mișu Negrițoiu și au redus până la jumătate comisioanele. În perspectiva plafonării tarifelor, brokerii vor fi pur și simplu decimați, așa cum au arătat și organizațiile reprezentative din domeniu. Piața brokerajului era încă dominată de capitalul românesc.

Distrugerea pieței libere

Pentru că nu a reușit să găsească o soluție de a limita creșterile de tarife RCA apli­cate de companiile străine rămase fără concurență, Mișu Negrițoiu a apelat la soluția finală: plafonarea tarifelor. Deși încearcă să se spele pe mâini acum, propunerea de plafonare a tarifelor a ajuns la Guvernul Cioloș via ASF. Măsura a fost luată la disperare, pentru a opri presiunea străzii și în încercarea de a-și menține postul.

„România liberă“ a arătat însă că această decizie a fost una nefericită pentru milioane de șoferi care, după ce se va aplica tariful maxim, vor plăti mai mult decât în prezent pentru RCA. Mai mult, vor avea de pierdut chiar și companiile străine, pe care Negrițoiu le- a avantajat până acum. Practic, prin plafonarea tarifului, piața RCA nu mai este o piață, iar asigurătorii devin simplii colectori de „taxe“.

Ultima oră
Pe aceeași temă