Autorii studiului pun acest rezultat pe seama faptului că prietenii au un rol foarte important în descurajarea comportamentului nesănătos, cum ar fi fumatul şi consumul de alcool. De asemenea, compania prietenilor ţine departe depresia, creşte nivelul autostimei şi este un real suport în soluţionarea multor probleme casnice şi profesionale. Se ştie că odată cu inaintatea în vârstă, mulţi oameni devin mai selectivi în alegerea persoanelor compatibile pentru o relaţie de prietenie de lungă durată. Dar, deşi prieteni pot prelungi durata de viaţă, se pare că această ipoteză nu este valabilă şi în cazul relaţiilor cu rudele. Lynne C. Giles, unul dintre cei patru autori ai studiului, susţine că relaţiile apropiate cu familia sunt foarte importante, dar acestea nu influenţează în mod direct şansele de prelungire a speranţei de viaţă.
Beneficiile medicale ale unei prietenii adevărate
Majoritatea studiilor efectuate până în prezent au demonstrat cât de benefică este o prietenie pentru sănătatea unui individ. Un astfel de studiu, publicat în revista “Cancer”, a analizat situaţia socială şi emoţională a 61 de femei diagnosticate cu cancer ovarian. Se pare că bolnavii care au o reţea mai extinsă de prieteni au un nivel mult mai scăzut al unei proteine (interleukina 6 sau IL-6) care agresează organismul cu diverse tipuri de cancer. Femeile cu puţini prieteni au cu 70% mai mare nivelul IL-6 şi de două ori şi jumătate mai ridicat în zonă din jurul tumorii.
În 1989, dr David Spiegel, profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford, a publicat un studiu în revista de specialitate “Lancet”, potrivit căruia femeile cu cancer la sân care au participat la terapii de grup şi grupuri de suport au avut o rată dublă de supravieţuire şi un nivel mai scăzut de durere.
Într-un al studiu, dr Sheldon Cohen, profesor de psihologie la Universitatea Mellon Carnegie, a demonstrat rolul deosebit de important al suportului prietenilor în gestionarea stresului cotidian. “Prietenii te ajută să suporţi efectele adverse ale unor evenimente din viaţa ta” – explică dr Cohen revistei de specialitate Webmd.com. “Prietenii îţi oferă ajutor material, sprijin emoţional şi informaţii care te ajută să rezolvi situaţiile stresante. De asemenea, prietenii joacă şi rolul de factori de prevenţie în apariţia unor boli, încurajându-te să adopţi comportamente sănătoase şi să ai mai multă grijă de tine. Iar oamenii cu grupuri de suport au un nivel ridicat al încrederii în sine, îşi controlează viaţa mult mai uşor şi pot fi un exemplu pozitiv pentru alţii” – conchide dr Cohen.
La polul opus, există studii care demonstrează că persoanele cu foarte puţini prieteni au un risc crescut de mortalitate în urma unui atac de cord, de exemplu. Specialiştii încurajează lărgirea cercului de prieteni sau consolidarea relaţiilor de prietenie deja existente pentru că acest lucru aduce beneficii şi în ce priveşte starea sistemului imunitar, persoanele cu mulţi prieteni fiind mai rezistente la răceli şi diverse infecţii. “Oamenii cu un bun suport social şi emoţional sunt mai ferite de bolile cardiovasculare şi au un nivel mai scăzut al cortizolului, hormonul stresului” – atrage atenţia dr Tasha R. Howe, profesor de psihologie la Humboldt State University. “De ce? Pentru că, potrivit argumentelor psihologiei evoluţioniste, oamenii sunt animale sociale şi au evoluat în grup. Întotdeauna am avut şi vom avea nevoie de cineva pentru a supravieţui. Este un lucru dovedit şi înscris în codul genetic. De aceea, persoanele cu bune relaţii de prietenie se simt mai bine, sunt mai relaxate şi mult mai sănătoase” – adaugă dr Howe.
Ce se întâmplă când prietenii devin stresanţi?
Şi totuşi, prietenii pot fi o sursă inevitabilă de stres! Acest lucru se întâmplă din cauza gradului de implicare emoţională mult mai mare, comparativ cu cel din relaţiile formale cu vecinii sau colegii de serviciu. Dr Julianne Holt-Lunstad a descoperit că relaţiile conflictuale cu prietenii apropiaţi cresc tensiunea arterială, spre deosebire de situaţiile dificile de relaţionare cu persoanele care ne sunt indiferente. Aceste date au fost obţinute în urmă unui experiment, în cadrul căruia mai mulţi voluntari au fost rugaţi să poarte cu ei un apărat holter de măsurare ambulatorie a tensiunii arteriale 24 de ore din 24. Concluzia, extrem de surprinzătoare este rezumată de dr Lunstad: “Oamenii de care suntem foarte ataşaţi emoţional ne pot răni mult mai repede şi profund cu un comentariu răutăcios sau cu un refuz. De aceea, deseori prietenii sunt aliaţi foarte buni pentru a învinge stresul, dar sunt şi cazuri în care ei înşişi ne pot provocă un stres imens”.
Riscurile singurătăţii: hipertensiune, anxietate şi peferinta pentru comunicarea virtuală
Ce se întâmplă cu persoanele singuratice? Au acestea un risc crescut de mortalitate? Da, dacă se simt singure. În special vârstnicii tind să aibă probleme cu tensiunea şi cu somnul dacă nu au prieteni. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul tinerilor, care devin mai anxioşi şi agitaţi atunci când nu au un prieten apropiat cu care să discute problemele personale. Se pare că americanii se confruntă cu un adevărat fenomen al singurătăţii individuale, potrivit unui studiu recent intitulat “Izolarea socială a Americii” publicat în paginile revistei American Sociological Review. Autorii au descoperit că, în perioada anilor 1985-2004, numărul americanilor care s-au declarat că având prietenii solide şi trainice a scăzut cu o treime, iar numărul persoanelor care susţin că nu au niciun prieten a fost triplu faţă de studiul anterior. Specialiştii explică acest trend negativ prin prelungirea programului de lucru la locul de muncă, dar şi creşterea în popularitate a comunicării virtuale pe diverse site-uri de socializare, care au dus la declinul relaţiilor standard de prietenie. Studiul a relevat şi faptul că procentul persoanelor care discută probleme importante doar cu familia a crescut de la 57% la 80%, iar cei care analizează situaţiile dificile doar cu partenerul de viaţă a crescut de la 5% la 9%.
De ce prieteniile femeilor sunt atât de diferite de cele ale bărbaţilor?
În general, femeile ştiu mai bine să păstreze o prietenie pe viaţă. Dr Shelley E. Taylor, profesor de psihologie la Universitatea din Los Angeles, explică această tendinţă prin faptul că femeile răspund la stres protejându-i pe alţii, dar şi prin căutarea afecţiunii şi a sprijinului persoanelor dragi în momente dificile, spre deosebire de bărbaţi, care preferă să se descurce singuri şi rar se confesează prietenilor. Acest pattern comportamental reglează raporturile sociale de căutare, acceptare şi oferire a sprijinului emoţional şi material, care ajută la menţinerea sănătăţii psihice şi fizice prin reducerea nivelului de stres. Mergând pe aceeaşi idee, dr Margaret Gibbs a descoperit că bărbaţii şi femeile relaţionează diferit cu alte persoane pe tot parcursul vieţii: “S-a constatat că femeile sunt mult mai empatice, iar bărbaţii sunt mult mai altruişti. Relaţiile de prietenie ale bărbaţilor sunt orientate în special către oferirea de sprijin material – împrumutarea unor sume de bani, scule de tâmplărie etc -, în vreme ce relaţiile de prietenie ale femeilor au cu precădere un conţinut emoţional – tendinţa spre ascultarea pro-activă şi găsirea unor posibile soluţii la problemele prietenilor”.
