Intrată în a doua săptămână de dezbatere publică, legea educaţiei i-a adus ministrului Funeriu mai mulţi contestatari decât a avut de înfruntat oricare alt ministru al Educaţiei. Care sunt motivele? România liberă vă propune să urmăriţi în această săptămână o serie de analize asupra principalelor teme ale viitoarei legi. Astăzi, războiul rectorilor.
Autonomia, paravan pentru grupurile de interese
Modalitatea de alegere a rectorului pare să fie un fel de călcâi al lui Ahile pentru universitarii din România. Noua lege prevede desemnarea rectorilor de către ministru pe baza unui concurs la care pot participa inclusiv personalităţi ştiinţifice sau academice din ţară şi din străinătate, în loc de alegerea conducătorului instituţiei de către Senatul universităţii, aşa cum este în prezent. Jumătate din comisia care va face selecţia candidaţilor şi recrutarea rectorului ar urma să fie formată în proporţie de 50% din membri ai universităţii, iar cealaltă jumătate va veni din lumea academică din afara instituţiei. În viziunea Guvernului, această schimbare va avea ca efect anihilarea practicilor actuale de numire a conducerii universităţilor în funcţie de interesele unor grupuri. „Vă rog să nu confundaţi grupurile din universităţi cu autonomia universitară.
Nu fabricăm şi nu putem accepta o autonomie a grupurilor de interese din unele dintre universităţi, vrem o autonomie a universităţilor în favoarea studenţilor şi a profesorilor”, a fost mesajul pe care l-a transmis rectorilor preşedintele Traian Băsescu la dezbaterea publică de luni, ţinută la Palatul Parlamentului. La rândul său, premierul Emil Boc a declarat că noua lege „spune adio găştilor universitare, incompetenţei din învăţământ, şi pune accent pe performanţă”. „Toţi cei care au fost obişnuiţi cu apă călduţă, să treacă astăzi ca să vină mâine, salariile se plătesc oricum, aceştia trebuie să ştie că prin noua lege acest lucru nu va mai fi încurajat”, a conti-nuat premierul. Mesajele aspre ale celor doi vin ca răspuns la rezoluţia Consiliului Naţional al Rectorilor, adoptată la sfârşitul săptămânii trecute, în care se spune că legea amputează drastic autonomia universitară, ceea ce o face neconstituţională.
Ori rector, ori parlamentar
Un alt punct contestat de universitari se referă la dreptul ministrului de a valida sau nu, prin ordin, numirea unui rector, pe care să-l poată revoca oricând, fără ca Senatul universităţii în cauză să aibă vreun cuvânt de spus.
Rectorii susţin că, dând mână liberă ministrului, s-ar ajunge la politizarea conducerilor universităţilor. Este însă de menţionat că, şi după regulile actualei legi, ministrul este cel care semnează ordinul de numire a rectorului ales de Senatul universităţii, dar nu îl poate revoca. Guvernul susţine că, dacă legea Funeriu ar intra în vigoare, ar dispărea însă actualele „clanuri universitare”, vedetele anchetelor de presă din ultimii ani. Mai precis, actul normativ interzice ocuparea unui post de conducere în aceleaşi instituţii universitare de către rudele până la gradul al II-lea, inclusiv.
În plus, rectorii ocupanţi ai unui fotoliu de parlamentar, de membru în Guvern sau ai oricărei funcţii publice, nu vor putea cumula cele două funcţii de conducere, dar vor avea dreptul de rezervare a postului didactic pe perioada mandatului.
Dezbaterea publică, motiv de dezbatere
Preşedintele Traian Băsescu a subliniat luni că lipsa educaţiei potrivite este cauza faptului că România nu s-a relansat economic în urma crizei. „De aceea, ce se va decide legat de legea educaţiei depinde competitivitatea României şi, implicit, şansa românilor de a trăi mai bine în interiorul Uniunii Europene. (…) Dacă vom avea oameni bine pregătiţi, vom avea această capacitate şi nu vom mai trăi din împrumuturi ca să ne plătim salariile”, a afirmat el, întărind că, profesional, România stă mai prost chiar decât Bulgaria.
PSD şi PNL nu au participat la dezbaterea de luni din Parlament pentru că au considerat-o „neserioasă”. De altfel, opoziţia a anunţat deja că va depune o moţiune simplă pe educaţie, acuzând politizarea universităţilor prin noua lege a educaţiei şi faptul că ministerul a înjumătăţit dezbaterea publică la numai două săptămâni, în loc de 30 de zile, cât prevede legea. Până atunci însă, social-democraţii au cerut prin vocea liderului Victor Ponta demisia ministrului Daniel Funeriu, „o persoană total incapabilă de a gestiona un proces atât de important de reformă”. Funeriu a replicat însă că „absenţii nu au niciodată dreptate”. Totuşi, în ceea ce priveşte termenul pentru dezbaterea proiectului, până şi susţinători ai acestuia consideră că nu este suficient. Mircea Miclea, şeful comisiei prezidenţiale care a elaborat primele principii ale reformei ajunse pe hârtie, a solicitat prelungirea perioadei de dezbatere cu încă două săptămâni
Principalele modificări:
eliminarea doctoratelor cu frecvenţă redusă, cu excepţia celor vocaţionale
învăţământ gimnazial de cinci clase şi liceu de trei clase
bacalaureat bazat de probe transdisciplinare, maximum 20 de ore de clasă pentru clasele I-IV şi cel mult 25 de ore pentru clasele V-VIII
bilete reduse cu 75% pentru elevi la concerte şi filme
amenzi usturătoare pentru părinţii ai căror copii absentează de la şcoală
