13.1 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăSpecialDe ce se luptă milionarii pentru Portul Constanţa

De ce se luptă milionarii pentru Portul Constanţa

Mircea Mihăilescu şi Ioan şi Niculae Duşu, unii dintre cei mai bogaţi oameni ai României, se luptă, pe bursă, pentru a obţine controlul unei firme din Portul Constanţa, iar confruntarea lor este un semn că afacerile din port încep să iasă din criză. Pe 3 august 2010, o acţiune Socep se tranzacţiona, la Bursa de Valori Bucureşti, cu 0,1850 de lei. În ziua următoare, persoane importante au intrat la cumpărare şi preţul a crescut cu 2,70%, la 1,9 lei, în urma unor tranzacţii care au totalizat 2.139.597 lei. Pe 27 septembrie, o acţiune ajunsese la 0,4550 lei. În numai două zile, un pachet de acţiuni care valorează aproape 24 milioane de lei îşi schimbase proprietarul. Valoarea acţiunilor a crescut cu 146%. Implicate în tranzacţii sunt, potrivit rapoartelor publicate de societăţilor de brokeraj, două firme: SC Transport Trade Services SA (TTS), care a şi raportat, pe 27 septembrie, că deţine peste 12,5 milioane de acţiuni, care înseamnă mai mult de 10% din capitalul Socep, şi SC Celco SA, care, tot pe 27 septembrie, a cumpărat peste 24 milioane de acţiuni, pentru circa 3 milioane de euro.

TTS este deţinută de omul de afaceri Mihai Mihăilescu, a cărui avere era estimată, anul trecut, de revista Capital, la 100 milioane euro. Obiectul de activitate al firmei este transportul de mărfuri, iar în prezentarea firmei se spune că se poate acoperi orice rută între Kelheim, Germania şi Sulina. TTS deţine şi 81% din acţiunile Navrom Galaţi. Din Grupul Navrom mai fac parte Navrom Reparaţii şi Navrom Centrul de Afaceri SA Galaţi. Compania fluvială are în portofoliu unul dintre cei mai importanţi clienţi din regiune, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, pentru care execută transporturi de minereu, cocs şi alte materii prime. În Portul Constanţa, TTS sunt realizate de o subsidiară, dar se apelează şi la alţi operatori portuari. Celco SA, o firmă specializată în fabricarea de materiale de construcţii, aparţine verilor Ioan şi Nicolae Duşu, din Constanţa, cu o avere estimată tot la circa 100 milioane euro. Cei doi deţin şi controlul Socep, în urma ultimelor tranzacţii deţinând 43% din acţiuni. În joc a intrat şi SIF Oltenia, care a profitat de creşterea preţului pentru un exit profitabil.

Interesul celor trei oameni de afaceri pentru Socep este un semn de revenire a afacerilor profitabile în Portul Constanţa. Socep este unul dintre cei mai importanţi operatori portuari, iar activitatea sa este structurată pe două terminale: unul de containere, cu o capacitate de 300.000 TEU-uri (twenty-foot equivalent unit), şi unul de mărfuri generale, cu o capacitate de trei milioane tone mărfuri generale pe an. Cifrele sunt importante. Potrivit statisticilor prezentate de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, în 2008, traficul total de marfă a fost de 61,8 milioane tone, iar cel de containere a atins 1,3 milioane tone. Socep era cel de-al doilea mare operator de containere din port, cu 16,8% din tarif, după Dubai Port World Constanţa, care deţinea aproape 80 din total.

Încercările TTS de preluare a controlului asupra unui terminal de portcontainere ar putea fi puse în legătură cu strategiile Uniunii Europene de dezvoltare a transporturilor de mărfuri în regiune, în care terminalelor de containere din porturile maritime le revine un rol important. În urmă cu doi ani, a fost pus în funcţiune la Galaţi un astfel de terminal, ce aparţine firmei Metaltrade.

Fluxul de transport containerizat de mărfuri între ţările UE şi pieţele orientale va avea la Constanţa un important punct de transfer,pentru că de aici containerele vor putea ajunge, rapid, ieftin şi ecologic, pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, până în inima Europei. “Până în 2020, Uniunea Europeană va pune multe restricţii traficului rutier şi va fi încurajat transportul pe apele interioare”, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa. Acesta a precizat că, în 2008, în Portul Constanţa au fost operate 14.000 de nave maritime şi 8.000 de nave fluviale. Toate acestea sunt stipulate în programul „Marco Polo”, iniţiat de Uniunea Europeană.

Importanţă regională

De altfel, CNAPMC cunoaşte potenţialul de transport al căilor fluviale spre centrul Europei. La sfârşitul lunii septembrie, conducerea companiei a organizat Ziua Portului Constanţa la Berlgrad, iar evenimentul a beneficiat de o participare-record: 158 de reprezentanţi ai firmelor din România, Serbia (porturile Pancevo, Belgrad, Novisad), Croaţia (Portul Vukovar), Bosnia (Portul Brcko), Austria şi Ungaria. „Portul Constanţa este o platformă de investiţii ce promovează proiecte de maximă importanţă atât pentru România, cât şi pentrut ţările riverane Dunării. Remarcăm oferta specială pentru construirea Molului 3 Sud şi apreciem  interesul pentru îmbunătăţirea legăturilor între Serbia şi România, printr-un suport intermodal asigurat de calea navigabilă interioară – coridorul Dunărea – şi în viitor cu reţeaua de drumuri şi autostrăzi din România”, a declarat Ion Macovei, ambasador al României la Belgrad. Elementul de noutate din cadrul evenimentului ,,Ziua Portului Constanţa la Belgrad” a fost participarea reprezentanţilor Portului Pancevo, care au identificat oportunităţile de colaborare directă cu Portul Constanţa în domeniul traficului de cereale, de alte mărfuri bulk şi, în premieră, de mărfuri lichide, transportate în containere specializate.

„O altă noutate o constituie succesul înregistrat de linia de transport containere pe Dunăre, cu barje specializate pentru mărfuri agabaritice, care a debutat pe data de 1 august 2010. Linia a fost deschisă de Helogistics Holding GmbH, pe ruta Budapesta – Belgrad – Constanţa, are o frecvenţă săptămânală în ambele direcţii şi o capacitate de 144 TEU”, a precizat Ioan Bălan, directorul general al CNAPMC. 

Traficul, în creştere

În primele opt luni ale anului 2010 traficul total de mărfuri prin Portul Constanţa a crescut cu 10,31%, până la valoarea de 30.680.118 tone, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când traficul a înregistrat 27.813.627 tone. Strategia Uniunii Europene pentru întărirea cooperării între ţările din zona Dunării şi avantajul Portului Constanţa de a fi un port maritim cu acces la Dunăre au condus la o creştere cu 17,11% a traficului de mărfuri dintre România şi Serbia, la 1.757.863 tone (609.793 tone – maritim, 1.148.070 tone – fluvial) la finele lunii august 2010, comparativ cu anul trecut, când s-a înregistrat un trafic de 1.501.031 tone între cele două ţări (524.370 tone – maritim, 976.661 tone – fluvial). Aproape jumătate din mărfurile transportate au fost cereale.

Cele mai citite

Dan Podaru candidează din partea PER la funcția de primar al sectorului 1

Fostul consilier local Dan Podaru va fi candidatul Partidului Ecologist Român pentru funcția de primar al sectorului 1, după ce formațiunea sa politică, Alianța...

Diversitatea ochelarilor: opțiuni remarcabile care îți atrag atenția

În căutarea perechii perfecte de ochelari, oamenii descoperă o gamă largă de opțiuni care depășesc simpla corectare a vederii. Dincolo de funcționalitatea lor esențială,...

Părerea românilor despre cazinourile pe bani reali

În momentul de față se discută foarte mult la nivel național despre cazinouri și platforme care oferă jocuri pe bani reali. Operatorii de jocuri...
Ultima oră
Pe aceeași temă