România va amâna procesul de ratificare a acordului ACTA până când Curtea Europeană de Justiţie se va pronunţa pe acest subiect, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu.
Citeşte şi „România amână ratificarea ACTA până la o decizie a Curţii Europene de Justiţie„.
Decizia Guvernului vine după ce Comisia Europeană a hotărât că va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă „Acordul Comercial de Combatere a Contrafacerii” (ACTA) încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului suspendând, pentru moment, ratificarea acestuia.
Citeşte şi „CE a suspendat ratificarea ACTA si întreabă Curtea de Justiţie a UE daca sunt incalcate drepturi şi libertăţi fundamentale„.
Acordul ACTA, semnat la Tokyo de 22 de membri ai UE
Reprezentanţi ai 22 de state membre ale Uniunii Europene au semnat la Tokyo, la 26 ianuarie, acordul internaţional de protejare a drepturilor de autor, intitulat ACTA, declanşand o serie de proteste atât on-line, cât şi în stradă. Contestatarii tratatului se tem că o astfel de înţelegere antipiraterie va conduce la cenzură în mediul virtual. Tratatul ACTA ar trebui să fie ratificat de către Parlamentul European, care îl va dezbate în luna iunie.
Germania, Olanda, Estonia, Cipru şi Slovacia au fost singurele state din uniunea Europeană care nu au semnat ACTA. Un europarlamentar francez a părăsit procesul de examinare a înţelegerii, susţinând faptul că legislativul european participă la o ‘şaradă’. Cu toate acestea, câteva ţări puternic industrializate, printre care SUA, Canada şi Coreea de Sud au semnat acordul încă de anul trecut.
Tratatul ACTA, modificat faţă de versiunile iniţiale
ACTA a fost modificată semnificativ faţă de versiunile iniţiale. Una dintre solicitările înlăturate după ce au fost respinse de UE era cea ca utilizatorilor de internet, descoperiţi că încalcă în mod repetat drepturile de autor, să li se limiteze accesul la internet.
Presiuni politice intense
Tratatul a produs controverse încă de când WikiLeaks a publicat, în 2008, o versiune a textului, la doi ani după începerea negocierilor. Detaliile relevate au fost confirmate ulterior, în 2010.
Raportorul PE al Acordului internaţional pentru combaterea contrafacerilor (ACTA), francezul Kader Arif, a demisionat, după două zile de la semnarea tratatului, denunţând negocierile cu privire la textul pe care l-a calificat drept o „mascaradă”, afirmind că lansează „un semnal de alarmă”.
Ambasadoarea Sloveniei în Japonia, Helena Drnovsek Zorko, a cerut scuze în mod public copiilor săi şi întregii naţiuni slovene după ce a semnat ACTA, fără să analizeze textul legii anti-piraterie. Mai mult decât atât, ea a cerut populaţiei să participe la o demonstraţie organizată în ziua următoare împotriva ACTA. Conform contestatarilor tratatului, acţiunea ambasadoarei slovene subliniază statutul controversat pe care tratatul ACTA îl are în ochii opiniei publice. În acelaşi timp, situaţia era mult mai relaxată la Bucureşti, unde ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, a declarat că nu a găsit „puncte nevralgice” în tratat şi că România se află în compania selectă a Coreei de Nord.
Totodată, preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a declarat, pe 8 februarie, că acordul ACTA este „dezechilibrat”. El a adăugat că a făcut apel către Comisia Europeană „încă din 2010″ să „înceteze cu secretele. Nu a făcut asta şi acum primeşte critici”.
Proteste la scară largă în Europa
Printre ţările care au suspendat ratificarea ACTA s-au numărat Lituania, Olanda, Polonia, Slovacia şi Bulgaria. În Europa s-au înregistrat proteste de stradă la care au participar zeci de mii de oameni, în sute de oraşe. Cei mai activi s-au dovedit a fi germanii, polonezii, românii, slovacii şi bulgarii. Bulgarii au ieşit în stradă, la Sofia, sub sloganul „ACTA la vista, baby”. Printre scandările preferate de români au fost „Sunt un pui de dizident, vreau să folosesc torent”, „Vă rugăm să ne scuzaţi, ne simţim supravegheaţi”, „ACTA ai semnat, unlike ţi-am dat”, „Supraveghere, asta ACTA cere”.
Reacţia oficialilor români
Ministerul Economiei va iniţia consultări publice privind Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), un document care nu poate fi aplicat înainte de parcurgerea mai multor etape, inclusiv ratificarea în Parlament, şi care nu modifică legea în domeniul proprietăţii intelectuale, susţine Guvernul.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat că România nu ar fi trebuit să semneze ACTA până nu avea garanţii că dreptul legitim al apărării proprietăţii intelectuale nu atinge dreptul la viaţă privată şi dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Victor Ponta a adăugat că Guvernul a greşit semnând acordul ACTA fără o dezbatere publică prealabilă şi a afirmat că este „inadmisibil” ca şeful Executivului să semneze un document fără a avea cunoştinţă de prevederile acestuia.
Totodată, europarlamentarii PSD i-au trimis premierului Mihai Răzvan Ungureanu o scrisoare deschisă, prin care i-au cerut să retragă „sprijinul României pentru ACTA” şi să se alăture „celor care au conştientizat pericolul semnării acestui acord în forma actuală”.
Veşti bune pentru contestatarii ACTA
O veste bună pentru opozanţii ACTA a venit de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg. Aceasta a stabilit, pe 16 februarie, că supravegherea internetului nu este compatibilă cu legislaţia europeană şi a decis că administratorul unei reţele sociale online nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toţi utilizatorii săi. De asemenea, Curtea de Justiţie a arătat că nu s-ar asigura un echilibru între protecţia dreptului de autor, pe de o parte, şi libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii, pe de altă parte.
O altă veste bună pentru contestatari vine de la Comisia Europeană, care va apela la Curtea de Justiţie a UE, cea mai înaltă instanţă europeană, pentru a determina dacă tratatul ACTA încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, suspendând, pentru moment, ratificarea acordului.
Ce va urma după dezintegrarea acordului?
O serie de negocieri vor începe pe 27 februarie la Geneva, având drept scop semnarea unui nou tratat internaţional în urma căruia ONU ar putea dobândi o putere fără precedent asupra internetului.
Principalii susţinători ai unui asemenea tratat sunt China şi Rusia. Întâmplător sau nu, cele două state se află pe locul 1, respectiv locul 3 în topul statelor în care pirateria on-line are cea mai mare amploare.
Guvernele care sunt de acord cu un nou tratat internaţional care ar reglementa controlul asupra internetului par din ce în ce mai hotărâte, relatează Wall Street Journal. Premierul Rusiei, Vladimir Putin, a declarat în iunie 2011 că scopul său şi al aliaţilor săi este cel de a dobândi un control internaţional asupra internetului prin International Telecommunication Union (ITU), o organizaţie aflată sub protecţia ONU. Nici un stat nu are drept de veto în legătură cu cerinţele ITU. Se estimează că există deja 90 de ţări care susţin un astfel de tratat internaţional, prin urmare nu lipsesc decât şapte ţări pentru semnarea acestuia.
