Transportul public insuficient dezvoltat, obişnuinţa oamenilor de a folosi maşina de fiecare dată când e vreme urâtă şi lipsa unei infrastructuri adaptate la numărul de automobile sunt principalele motive pentru care apar ambuteiaje.
De fiecare dată când plouă, circulaţia în Bucureşti devine un coşmar: mii de maşini înaintează cu viteza melcului, se formează cozi interminabile la semafoare sau pe străzile înguste, iar şoferii se înjură unii pe alţii. Numeroasele proiecte de modernizare a infrastructurii anunţate de primărie bat pasul pe loc de câţiva ani, iar ce s-a făcut până acum este insuficient.
Şoferii, principalii „vinovaţi”
Transportul în comun nu-i convinge pe mulţi bucureşteni să lase acasă maşinile când e vreme rea. „Principala problemă pe care o avem este faptul că pietonii folosesc maşinile mai mult când plouă, în lipsa unui transport public eficient”, spune Ionuţ Popa, consilier general al Capitalei. Acesta a explicat că oamenii încă nu sunt atraşi de transportul în comun pentru că staţiile de autobuz nu au conexiuni rapide cu cele de metrou, de exemplu, iar oamenii sunt nevoiţi să meargă destul de mult prin ploaie, dacă au de schimbat mai multe mijloace de transport.
Totuşi, mersul cu maşina nu înseamnă mai puţin timp petrecut în trafic. Cu atât mai puţin atunci când plouă, iar şoferii sunt nevoiţi să reducă viteza în zonele inundate sau unde sunt bălţi adânci pentru că sistemul de canalizare nu funcţionează sau nu există. Alte probleme sunt porţiunile în care drumurile se îngustează şi se trece de la două sau trei benzi la una singură, construcţia străzilor pe o structură radială, în care toate duc spre centru, şi lipsa locurilor de parcare. Adesea, drumurile sunt îngustate de automobilele parcate pe şosea.
Multe proiecte, puţine realizări
Primăria spune că are mai multe proiecte pentru fluidizarea traficului. Parcările din zona centrală, pasajele de la Piaţa Presei Libere, Răzoare şi Piaţa Sudului sunt câteva dintre soluţii, însă va mai dura cel puţin câţiva ani până vor fi gata. Alte măsuri au fost propuse edililor de specialiştii de la Facultatea de Transporturi a Politehnicii Bucureşti, dar fără prea mare succes. „Există un complex de soluţii pentru fluidizarea traficului, dar acestea nu sunt implementate şi nici dezbătute. Am fost la primărie cu un proiect al nostru, le-am prezentat soluţiile, ei ne-au felicitat, ne-au spus care e strategia lor şi atât. După aceea, nu ne-au mai contactat”, spune profesorul Mihaela Popa, de la Facultatea de Transporturi. În viziunea sa, ar trebui dezvoltat transportul public de mare capacitate către suburbiile oraşului în care s-au construit imobile înainte de a exista infrastructura necesară. „Toate studiile spun că ajungem la o congestie în trafic, dacă nu luăm măsuri. Un oraş ca Bucureştiul nu poate exista fără o reţea de tramvaie, metrou, cu conexiuni la calea ferată”, spune Popa.
Poliţia trimite agenţii la înaintare
Poliţia a recomandat bucureştenilor să folosească metoda „share car” (n.r. împărţirea unui automobil de mai multe persoane care merg în aceeaşi direcţie) pentru a reduce aglomeraţia când plouă. „Noi trimitem agenţi la faţa locului de fiecare dată când suntem sesizaţi că sunt blocaje sau aglomerări în trafic când plouă”, a declarat Ioana Stancu, inspector la Brigada Rutieră.
