Fără preaviz Visa, Mastercard şi PayPal, companii specializate în transferuri de capital, au decis săptămâna trecută să blocheze orice transfer având ca destinaţie conturi ale organizaţiei WikiLeaks, condusă de recent arestatul Julian Assange.
Practic, să taie craca de sub picioarele celor care, cel puţin formal, deranjează administraţia americană prin documentele confidenţiale publicate recent, şi care, un amănunt esenţial, depind de donaţii pentru a-şi susţine activitatea declarată non-profit.
Cu explicaţii superficiale, reprezentanţii companiilor menţionate au încercat să-şi scuze acţiunea, afirmând că vor debloca transferurile către WikiLeaks, de îndată ce li se va dovedi că publicarea telegramelor provenind de la ambasade SUA nu încalcă legislaţiile statelor în care sunt folosite serviciile lor de transfer.
În tot acest timp, organizaţia WikiLeaks nu a fost condamnată de nici o instanţă pentru acţiunile ei. Prezumţia de nevinovăţie nu pare să fie, însă, un argument suficient de solid pentru companiile de mai sus. De altfel, un document WikiLeaks ar putea fi „mărul discordiei”.
Presiunile externe anulează puterea legii
Miza în ceea ce priveşte WikiLeaks pare să fie mult mai mare pentru Visa&Co. romanialibera.ro a încercat să afle ce se ascunde în spatele deciziilor de blocare a transferurilor către WikiLeaks. Armatele de PR ale PayPal şi Visa Europe îşi fac însă bine treaba şi evită răspunsuri lămuritoare.
Deşi am dorit să aflăm ce se întâmplă cu banii donaţi de cei care cred în cauza WikiLeaks şi dacă este legal şi, la o adică, moral să împiedici pe cineva să doneze bani pentru o cauză în care crede, biroul european al Visa s-a eschivat printr-un răspuns scurt: „Visa Europe a luat măsura de a suspenda temporar acceptarea plăţilor Visa către WikiLeaks, în timpul investigării situaţiei organizaţiei – dacă acţiunile ei contravin regulilor de funcţionare Visa, inclusiv dacă sunt contrare legilor locale ale pieţelor în care operăm. Dacă considerăm că anumite plăţi sunt ilegale, acestea sunt suspendate până când suntem siguri că sunt conforme.”
Un răspuns prompt am primit şi din Luxembourg de la biroul media al PayPal, de această dată ceva mai amplu, dar la fel de neconcludent: “Din motive de securitate nu putem discuta niciun detaliu al unui cont PayPal cu terţi. Situaţia unui cont poate fi discutată numai cu titularul acestuia pentru a ne asigura că nu sunt divulgate informaţii sensibile.” Asta în ciuda faptului că întrebările adresate de romanialibera.ro îşi propuneau să-i lămurească pe potenţialii donatori ce se întâmplă cu banii lor, fără vreo referire la un cont anume, în speţă cel al WikiLeaks.
Assange acuză din închisoare
Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, a criticat dur marţi, într-un comunicat publicat din închisoare, companiile americane care furnizează carduri bancare Visa şi MasterCard, şi societatea de plăţi prin Internet PayPal, pentru că au blocat viramentele către site, transmite AFP.
„Ştim acum că Visa, Mastercard şi PayPal sunt instrumente ale politicii externe americane. Nu ştiam acest lucru până în prezent”, a adăugat el, în acest comunicat dictat mamei sale, Christine Assange, pentru postul de televiziune Channel 7.
Fundaţie din Germania adună bani pentru Wikileaks
Totuşi, PayPal ne îndrumă pentru mai multe informaţii către fundaţia Wau Holland, care s-ar ocupa cu acţiuni de strângere de fonduri pentru organizaţia lui Assange. Wau Holland lămureşte problema direct, printr-un mesaj aflat pe prima pagină a site-ului: „Vă rugăm politicos să înţelegeţi că nu putem şi nu vă vom răspunde la întrebări referitoare la WikiLeaks sau oameni care au legătură cu WikiLeaks. Vă rugăm să contactaţi direct WikiLeaks.” Totuşi, explică fundaţia, „ca fundaţie din Germania tratăm şi transferăm fonduri către WikiLeaks potrivit statutului fundaţiei noastre şi a legilor din Germania.”
În plus, conchid cei de la PayPal “vă asigurăm că toate fondurile donate vor fi transmise Fundaţiei Wau Holland.”
Potrivit WikiLeaks, cei mai mulţi bani din donaţii parvin organizaţiei prin intermediul PayPal.
De altfel, PayPal a recunoscut săptămâna trecută, prin vocea vicepreşedintelui companiei, Osama Bedier, că a decis blocarea contului WikiLeaks în urma unor presiuni din partea Departamentului de Stat american. „Departamentul de Stat ne-a spus că sunt activităţi ilegale. A fost foarte direct”, a spus Bedier, potrivit cotidianului The Guardian, adăugând că PayPal „respectă reglementările din întreaga lume, pentru a asigura protecţia brandului”. Cu toate acestea, nu a fost invocat niciun mandat oficial care să oblige compania să blocheze contul, acţiunea fiind determinată doar de „recomandarea” autorităţilor.
Până la momentul publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns de la compania Mastercard.
De ce s-a apelat, totuşi, la blocarea transferurilor
Fără să acuze în mod direct de sabotaj vreuna dintre companiile menţionate, jurnaliştii de la WikiLeaks insinuează, într-un articol bazat pe o telegramă diplomatică (trimisă de însărcinatul cu afaceri Matthias Mitman), că Visa şi Mastercard au fost susţinute prin acţiuni de lobby (influenţă) de către Departamentul de Stat american, sub îndrumarea preşedintelui Barack Obama (vezi document).
Potrivit unei telegrame de la ambasada SUA din Moscova, datată 1 februarie 2010, SUA sunt avertizate de diplomaţii săi din Rusia că o nouă lege a cărţilor (cardurilor) bancare ar „dezavantaja afacerile americane”, cerând oficialilor de rang înalt să ia măsuri urgente.
Concret, se arată în telegramă, „proiectul de lege continuă să dezavantajeze liderii de piaţă în domeniu, Visa şi Mastercard, chiar dacă se alătură Sistemului Naţional de Carduri de Plată sau nu.”
Rusia, mai spun cei de la WikiLeaks în articol, se gândea să implementeze un nou sistem de plată prin card, care ar crea o nouă companie de procesare a plăţilor controlată de Banca Naţională a Rusiei.
Afacerea ar fi lipsit SUA de un sac cu 4 miliarde de dolari, taxe anuale pentru aceste servicii numai în cazul Visa, deoarece, se arată în telegrama diplomatică, majoritatea afacerilor Visa din Rusia se bazează pe carduri eliberate şi folosite în Rusia. Sursa telegramei subliniază că înfiinţarea Sistemului Naţional de Carduri rusesc ar anula practic afacerile companiei americane, care ar fi lipsită de profit.
Se pare că Rusia ar fi fost motivată să creeze un asemenea sistem având informaţii că sistemele de plată americane împărtăşeau date confidenţiale despre deţinătorii de carduri ruşi, cu servicii de informaţii americane şi de aiurea. Prin implementarea lui, toate serviciile de plată cu cardul pentru salariaţii din Rusia ar fi urmat să fie controlate de statul rus.
Dar, cum afacerile americane sunt mai importante decât protecţia datelor ruseşti, ataşatul Matthias Mitman cerea acţiuni prompte în încheierea telegramei către Statele Unite: „Recomandăm ca înalte oficialităţi americane să profite de întâlnirile cu omologii ruşi, inclusiv prin Comisia Prezidenţială Bilaterală, pentru a presa guvernul rus să modifice proiectul de lege, astfel încât companiile americane să nu sufere efecte adverse.”
Se pare că insistenţele diplomatice ale SUA au dat roade, dat fiind că Sistemul Naţional este încă doar un proiect pe hârtie.
WikiLeaks răspunde cu ajutorul hackerilor
WikiLeaks a găsit susţinere doar în cadrul unor organizaţii de hackeri. De altfel o asemenea grupare sub numele numele „AnonOps” a atacat săptămâna trecută site-urile postfinance.ch şi mastercard.com, într-o operaţiune denumită „Payback” (Răzbunarea).
Hackerii susţin că luptă împotriva cenzurii şi a drepturilor de autor. Tot de hackeri au fost atacate şi site-ul PayPal.com şi pagina oficială a Departamentului de Stat American, state.gov.
Deşi recunoaşte că atacurile sunt similare cu cele suferite de WikiLeaks în ultima perioadă, organizaţia lui Assange a declinat orice legătură cu hackerii. Purtătorul de cuvânt al WikiLeaks, Kristin Hrafnsson, a declarat că WikiLeaks „nici nu condamnă, nici nu aplaudă aceste atacuri. Credem că ele sunt reflecţia opiniei publice asupra acţiunilor întreprinse de ţintele atacurilor.”
Renunţi la etică, păstrezi o afacere de miliarde
Chiar dacă WikiLeaks nu a acuzat făţiş niciuna dintre părţi de un joc murdar, este lesne de înţeles din telegrama prezentată că Visa şi Mastercard, şi probabil şi PayPal sunt dispuse să ia de „bune” recomandările Departamentului de Stat, pentru a-şi putea păstra fără probleme afacerile de miliarde pe piaţa rusească.
Fără date concrete putem doar presupune că toată afacerea face parte dintr-un plan de a sabota WikiLeaks, ale cărei resurse financiare depind în totalitate de donaţii.
Este drept că organizaţia poate fi „alimentată” direct în contul lui Julian Assange din Elveţia, care este practic imposibil de uzurpat, doar că titularul contului este arestat.
