Fundaţia Bill & Melinda Gates a donat aproape 27 de milioane de dolari pentru modernizarea informatică a 800 de biblioteci din România realizate prin programul „Biblionet”. Prin implementarea acestui proiect- cea mai are investiţie privată pentru o instituţie publică din România, bibliotecile au fost dotate cu 3.800 de computere cu acces public la internet. De asemenea peste 1190 de bibliotecari au fost instruiţi în folosirea resurselor electronice.
romanialibera.ro a vorbit în exclusivitate cu Sylvia Mathews Burwell, acum preşedinta programului de dezvoltare globală de la fundaţia Bill & Melinda Gates şi fost director de management şi buget în cadrul administraţiei Clinton, despre programul implementat în România, dar şi munca sa în cadrul organizaţiei.
De ce aţi ales acest proiect pentru România? De ce sunt bibliotecile mai importante decât alte probleme cu care se confruntă ţara noastră?
Sylvia Mathews Burwell: Noi am luat o decizie: credem că bibliotecile sunt foarte importante pentru a oferi acces gratuit la informaţiile publice, iar aici pentru că există bibliotecari şi infrastructura necesară pentru derularea proiectului. Credem că bibliotecile sunt o cale foarte bună pentru a-i ajută pe oamenii care au nevoie, să aibă acces la tehnologie.
La început am făcut o analiză a ţărilor din întreagă lume pentru a decide care dintre ele ar fi eligibilă pentru acest proiect. Unele ţări erau prea avansate din punct de vedere economic, iar altele nu aveau biblioteci sau nu dispuneau de sprijinul economic de care era nevoie. Aşa că am exclus acele ţări şi am redus variantele.
Există un interes pentru tehnologiile informaţionale în aceea ţara, există un angajament al autorităţilor de a realiza progrese în a face tehnologia disponibilă tuturor? Aşa am ales ţările şi am decis unde vom implementa proiectul, apoi în următoarea fază încep discuţiile.
Muncă noastră în România a început cu doi ani înaintea implementării proiectului, am făcut un plan şi am început dicuţiilecu mult timp înainte pentru a ne asigura că vom realiză ceva care să funcţioneze, să fie eficient.
Aţi întâmpinat greutăţi în implementare proiectului în România?
S.M.B.: Fiecare ţara în care derulăm proiecte este diferită, fiecare mod de implementare este diferit. De aceea primul lucru pe care trebuie să-l învăţam este ce trebuie să facem pentru a lucra împreună cu aceea ţara, pentru a colabora eficient. În unele ţări lucrăm direct cu Guvernul, în altele folosim intermediari că unele agenţii. Nu pot spune că au existat anumite probleme, totul s-a rezumat la a învăţa să colaborăm.
Ca şi în cazul oricare relaţii, fiecare trebuie să afle mai multe lucruri unul despre celălalt, dar lucrul cel mai important este că avem aceleaşi scopuri şi apoi trebuie să vedem cum vom colabora. Şi trebuie să spun că acest aspect merge relativ repede în România, mai ales când ne gândim că sunt aproape 800 de biblioteci care sunt deja funcţionale şi încă nu am ajuns la sfârşitul programului care a fost planificat în 2014.
Aţi remarcat vreo diferenţă între oamenii din România şi cei din alte ţări în care aţi lucrat?
S.M.B.: Unul dintre lucrurile care au fost diferite faţă de Chile sau alte ţări în care am lucrat a fost istoria bibliotecilor de aici: istoria bibliotecilor pe parcursul a diferitor perioade, pentru ce erau folosite ele. Contextul politic este foarte important în România: istoria politică, Revoluţia… O altă diferenţă este că bibliotecile de aici sunt de obicei finanţate la nivel local şi de aceea trebuia să ne asigurăm că avem parteneriate puternice şi sigure cu primarii şi consiliile locale. Parte de care s-a asigurat fundaţia IREX care a făcut o treabă nemaipomenită. Suntem mulţumiţi că primarii ne-au sprijinit mai ales într-o perioadă atât de dificlă din punct de vedere economic.
Veţi mai derula alte proiecte in România?
S.M.B.: Deocamdată investim în acest proiect cu bibliotecile, un proiect unic în ţările care au o economie în tranziţie. Restul proiectelor noastre se desfăşoară în ţările care au o economie mai mică, un PIB mai mic decât al României.
Criteriile pe care vă bazaţi atunci când alegeţi un proiect?
S.M.B.: Criteriile diferă de la proiect la proiect. Nu ne axăm pe unde trebuie să realizăm un proiect, la o ţara anume, ci mai mult la problemele care există. De exemplu seminţele. Vrem să realizăm seminţe care să crească în Africa, în condiţiile climei de acolo. Şi atunci când alegi seminţe trebuie să te gândeşti la ce fel de seminţe. Păi sunt cele pe care oamenii vor să le crească, în acele zone, în termenii de sol şi vreme. Sunt oamenii pregătiţi, interesaţi şi pot să îşi asume un angajament? Acestea sunt criteriile pe care ne bazăm.
Aţi vorbit cu Bill Gates despre proiectul derulat în România, doreşte să viziteze ţara pentru a vedea rezultatele de aici?
S.M.B.: Bill şi Melinda Gates călătoresc mult pentru a vedea proiectele fundaţie, nu doar pentru a vedea munca pe care am realizat-o, ci şi pentru a intra în contact cu problemele, pentru a înţelege cu ce încercam să lucrăm. Sunt sute de proiecte în zone diferite ale lumii, aşa că în fiecare an ei încearcă să viziteze alte locuri. Au fost interesaţi de proiectul cu bibliotecile pe care l-au vizitat în alte ţări .
V-aţi gândit să urmaţi exemplul lui Bill Gates şi să donaţi o jumătate din averea dvs acţiunilor caritabile?
S.M.B.: Pentru că lucrez în domeniul filantropiei acest lucru nu ar fi foarte folositor. Dar atunci când eu şi soţul meu oferim o sumă de bani către o cauză caritabilă, fundaţia oferă şi ea aceeaşi sumă. Adică fundaţia dublează suma noastră de banii, ceea ce este minunat.
Proiectul lui Bill Gates prin care încearcă să convingă miliardarii din întreaga lume să îşi doneze jumătate din avere acţiunilor caritabile este unul diferit faţă de muncă noastră obişnuită. Ei nu vor ca persoanele cu care vorbesc să se simtă presaţi să investească în proiectele derulate de noi, în care investim noi. Pentru că nu este vorba să îi determinăm să face şi ei ce facem noi, ci este vorba despre a-şi investi banii, a-şi da banii spre lucrurile de care sunt interesaţi.
Este greu pentru dvs. să lucraţi la fundaţie? Ce aţi alege între o viaţă obişnuită şi slujba pe care o aveţi acum?
S.M.B.: Am copii mici, deci asta vine cu unele greutăţi. Dar lucrez într-o organizaţie minunată care face o treba bună. Există multe probleme şi este nevoie de mult timp pentru a lucra la ele. Trebuie să recunosc că este greu, dar este şi distractiv.
După primul nostru copil, soţul meu a renunţat la slujba sa de la o firmă de avocatură şi acum stă acasă cu cei doi copii. Sunt fericită că am norocul ca măcar unul dintre noi poate să stea acasă cu copii. Viaţă se schimbă, evoluează nu se ştie niciodată ce va fi peste 10 ani, dar acum totul merge bine, aşa cum îmi place.
Ce i-aţi spune unui om care vă întreabă de ce ar trebui să doneze banii pentru acte de caritate?
S.M.B: Cred că beneficiile sunt cele pe care le obţii în interiorul tău, în mintea şi în inima ta atunci când ştii că ai ajutat oamenii şi ai contribuit la oferirea de oportunităţi reale acestora . Există impactul pe care îl vezi pe hârtie- rezultatele, dar cred că nu este vorba numai despre acele hârtii, ci şi despre să înţelegi şi să simţi ce înseamnă asta cu adevărat. Cred că unul dintre cele mai intense momente pentru Bill şi Melinda este atunci când cunosc oamenii pe care i-au ajutat.
Şi cifrele sunt importante pentru impact, dar când cunoştii oamenii a căror viaţă s-a schimbat datorită eforturilor tale, atunci primeşti un adevărat cadou. De aceea le spun oamenilor care au întrebare asta că este un cadou pe care ţi-l oferi ţie însuţi.
Sylvia Mathews Burwell, preşedinta programului de dezvoltare globală de la fundaţia Bill & Melinda Gates a început să lucreze la fundaţie din 2001. Înainte a lucrat în cadrul administraţiei Clinton ca director adjunct al Biroului de Management şi Buget şi a fost şeful de personal al fostului secretar al Trezoreriei- Robert E. Rubin.
A absolvit Universitatea Harvard, face parte din consiliului de administraţie al companiei MetLife Inc şi al “Alianţei pentru o Revoluţie Verde în Africa”. De asemenea este membra grupului Aspen Strategy, Comisiei Trilaterale şi a fundaţiei Nike.
Celebra fundaţie Bill & Melinda Gates a ajuns şi în România unde derulează un programul numit „Global Libraries” în valoare de 27 de milioane de dolari. Bazată pe crezul “Fiecare viaţă are valoare egală”, fundaţia înfiinţată în 1994 de Bill Gates şi soţia sa implementează diferite programe caritabile în întreaga lume.
Fundaţia are 890 de angajaţi şi fonduri în valoare de aproximativ 37 de miliarde de euro, iar de la apariţia sa a oferit programe de finanţare nerambursable (granturi ) în valoare de 25 de miliarde de euro. Numai în 2010 a oferit 2,6 miliarde de dolari sub formă de granturi şi alte contribuţii caritabile.
