După ce a fost acuzat că România are o poziţie şovăielnică, ba chiar inexistentă faţă de intervenţia militară din Libia, preşedintele Traian Băsescu a explicat că nici un oficial nu se poate pronunţa, înainte ca NATO să ia o decizie. Experţii observă că Băsescu a reacţionat în contratimp faţă de conflictul din Libia, însă îi dau dreptate: România e membră NATO şi nu poate vorbi de capul ei. În schimb, preşedintele a readus pe tapet, cu nonşalanţă, o bubă dureroasă a securităţii naţionale. Chiar dacă am vrea să intervenim aerian în Libia, precum unii colegi de alianţă, nu am avea cu ce: bătrânele MiG-uri nu ar face faţă.
„Trebuia să fi avut rapid o declaraţie politică, din partea preşedintelui sau a ministrului de Externe, imediat după decizia Consiliului de Securitate al ONU. Acest lucru a întârziat”, consideră deputatul PNL George Scutaru, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor. Europarlamentarul PSD Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al Apărării, observă însă că preşedintele Traian Băsescu a exprimat o poziţie imediat după reuniunea Consiliului Uniunii Europene: „Atunci mesajul a fost destul de clar: părea contra unei intervenţii militare în Libia, dar a spus că, dacă totuşi are loc, trebuie făcută prin NATO. Acum nu are nici o poziţie, ba chiar a spus că nu e nevoie ca România să aibă o poziţie oficială”.
Băsescu a declarat ieri seară, la TVR: „România nu are de ce să se pronunţe în momentul de faţă. Am înţeles că au fost foarte mulţi analişti care cer poziţia României. România a spus foarte clar că e solidară şi respectă fără nici un fel de comentariu Rezoluţia 1973 a ONU. Consider fără nici o reţinere că un şef de stat care trage în propriul popor nu mai are niciun fel de legitimitate”.
„Mi se pare normal ca România să nu facă gesturi militare în afara NATO. Nu suntem singurii care procedează aşa, Polonia are aceeaşi poziţie pe care eu o consider corectă”, ne-a explicat Laura Sitaru, specialistă în limba şi civilizaţia arabă, lector doctor la Universitatea Bucureşti. Întrebată de ce SUA şi alte state puternice din NATO, precum Marea Britanie, Franţa sau Germania îşi permit să ia deseori decizii înainte de un consens al NATO, experta observă că „SUA a luat-o mereu înaintea alianţei, precum în Irak, dar nu cred că acesta este un comportament normal: când eşti într-o alianţă, iei decizia acolo şi cred că poziţia României este corectă în acest context”. Laura Sitaru spune că lucrurile nu sunt clare nici în interiorul Ligii Arabe, când vine vorba de Libia: „Siria s-a abţinut de la o poziţie, Egiptul a spus că susţine intervenţia, dar nu participă militar la ea, pentru că există riscul să-şi bombardeze propriii cetăţeni (mulţi egipteni muncesc în Libia)”.
Ioan Mircea Paşcu spune însă că „în mod normal ar fi trebuit convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) care să ia o poziţie oficială a României”, mai ales după rezoluţia ONU. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri seară la Realitatea TV, că ambasadorul României la NATO are un „mandat foarte precis” cu privire la poziţia României faţă de Libia, dar că acest mandat nu poate fi făcut public. „Aţi văzut vreo ţară care îşi face public mandatul primit pentru întâlnirile din Consiliul Nord Atlantic? N-aţi văzut şi nici România nu va face excepţie”, a spus preşedintele. Deputatul liberal George Scutaru este de acord cu reacţia lui Băsescu: „E normal să aşteptăm decizia NATO, suntem membrii acestei alianţe. Abia apoi putem avea o şedinţă CSAT în care să exprimăm o poziţie clară„.
Astăzi, ministrul de Externe Teodor Baconschi a explicat că participarea României în Libia va fi decisă abia după ce membrii NATO ajung la un consens în privinţa intervenţiei militare în Libia. Din păcate, nu mai este un secret pentru nimeni că România are posibilităţi limitate de intervenţie şi că asta îi dăunează grav poziţiei geostrategice din NATO. Acest lucru a fost exprimat clar de Traian Băsescu aseară, în intervenţia de la TVR: „Şi dacă am fi vrut, nu aveam cu ce să participăm la această fază a operaţiunilor. Avioanele noastre nu fac faţă. Participarea la astfel de operaţiuni suplineşte cât şase luni – un an de diplomaţie. Dacă poţi să contribui militar în astfel de momente, este mai mult decât orice diplomaţie, iar efectele se cunosc întotdeauna după”, a spus preşedintele.
În clipa de faţă, flota aeriană a României , formată exclusiv din bătrânele MiG 21 Lancer, este pe cale să-şi dea obştescul sfârşit. Pentru că Guvernul nu alocă banii pentru cele 24 de avioane F-16 second-hand contractate din SUA, Ministerul Apărării a decis să prelungească încă o dată resursa de viaţă a câtorva aparate vechi. Costul este de aproximativ un milion de euro pe aparat, ne-a explicat deputatul George Scutaru. Această realitate românească nu dă bine în NATO, dar nu mai este o surpriză pentru nici un aliat occidental.
„Să fim serioşi, NATO nu ne va cere niciodată să intervenim cu ceva, pentru că ştie că nu avem cu ce. Preşedintele ştie asta de un an şi cred că ar trebui să folosească această ocazie pentru a îndemna Guvernul să rezolve situaţia avioanelor multirol rapid, până în luna iunie”, spune George Scutaru. Ioan Mircea Paşcu susţine şi el că „la NATO se ştie foarte bine cât putem şi cât nu putem să ne permitem”: „Nu este o surpriză pentru nimeni că nu avem cu ce să intervenim aerian. Putem interveni însă cu schimburi de informaţii din zonă sau sub alte forme”.
George Scutaru avertizează însă că, dacă acum capacitatea aeriană a României nu miră pe nimeni la NATO, în 2014 lucrurile ar putea să se schimbe în mult mai rău: „Atunci nici un aparat MiG din dotare nu va mai putea fi folosit. Dacă ajungem să nu mai zboare nimic pe cerul României, în scop de apărare, avem o problemă. Dacă ajungem să cerem altor ţări să ne facă poliţie aeriană, abia atunci creăm o problemă în NATO„.
