Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă au ajuns un soi de fată căreia părinţii îi tot spun că i-au găsit noi peţitori, fără ca vreunul dintre aceştia să îi ceară mâna. Suplimentar, faţă de cei ştiuţi, ministrul Economiei mai anunţă o serie de posibili peţitori ai Reactoarelor 3 şi 4.
Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, încearcă din nou să convingă investitorii să se implice în terminarea grupurilor 3 şi 4 de la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă. Vosganian a întâlnit vineri o delegaţie de oameni de afaceri formată din reprezentanţi ai consorţiului SNC-Lavalin Nuclear Ontario, Ansaldo Nucleare Italia şi Elcomex România.
Întâlnirea oficialilor români cu oamenii de afaceri canadieni nu e nouă. În aprilie 2012, reprezentanţii Ministerului Economiei au anunţat că statul are o ofertă de la un consorţiu de companii interesat să participe la dezvoltarea celor două reactoare, acesta fiind condus de Lavalin.
Nemulţumirea canadienilor pare a fi motivată de modul în care riscurile inerente unui proiect a cărui exploatare se va întinde pe 40 de ani vor fi împărţite. Varujan Vosganian crede că trebuie găsită o formulă de împărţire a acestor riscuri între stat şi participanţii la proiect.
„Reprezentanţii celor trei companii şi-au arătat interesul, în cadrul discuţiilor, de a identifica un model de finanţare pentru proiectul construcţiei grupurilor 3 şi 4 la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă”, a arătat Ministerul Economiei într-un comunicat remis presei.
Ministrul Economiei a menţionat că Guvernul are în vedere continuarea programelor în domeniul energiei nucleare, arătând că opinia publică din România este deschisă investiţiilor în acest domeniu.
Construcţia unităţilor, începută şi abandonată
Proiectul construcţiei unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă a început în 2007, când s-a înfiinţat compania mixtă de proiect EnergoNuclear, din care făceau parte la acea dată Nuclearelectrica, deţinută de stat prin Ministerul Economiei, Enel, ArcelorMittal România, CEZ, RWE, Iberdrola şi GDF Suez.
Ultimii patru participanţi în proiect s-au retras, iar acesta a fost oprit la momentul la care stadiul de definitivare era undeva la 15%.
În prezent, Nuclearelectrica deţine peste 84% din compania de proiect, restul acţiunilor fiind deţinute de ArcelorMittal România şi Enel.
Mai multe firme internaţionale şi-au arătat interesul de-a lunul anilor faţă de cele două unităţi, dar statul fie n-a găsit banii necesari participării sale, fie n-a convins posibilii investitori cu o formulă potrivită de parteneriat.
În 2011, o companie din Coreea de Sud, BKB, lider al consorţiului Korea Nuclear, s-a arătat interesată de lucrările la cele două unităţi. Reprezentanţii gigantului sud-coreean au trimis o scrisoare de intenţie în acest sens, însă discuţiile nu s-au concretizat până în prezent.
În toamna anului trecut, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Rodin Traicu, susţinea că există un acord al China Guangdong Nuclear Power Group de a asigura 40% din investiţia necesară proiectului reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Investiţia în cele două reactoare de la Cernavodă a fost estimată, recent, la 6,4 miliarde euro, potrivit unui studiu Ernst&Young.
20% din energia electrică consumată provine din cele două unităţi nucleare de la Cernavodă.