SOCAR, una dintre cele mai importante firme din lume, a preluat o societate românească înglodată în datorii, al cărei patrimoniu constă în câteva benzinării răsfirate prin judeţele Moldovei. Potrivit unor surse, controversatul Ristea Priboi nu ar fi străin de această afacere, interesele lui vizând sectorul energetic din nordul ţării.
Una dintre cele mai importante companii petroliere din lume a pătruns de curând pe piaţa europeană printr-o achiziţie cât se poate de surprinzătoare.
Este vorba de SOCAR, com-pania petrolieră de stat a re-publicii Azerbaidjan, un colos a cărui valoare de 20 de miliarde de dolari îl plasează pe poziţia 68 între cele mai mari companii ale lumii, şi care la începutul acestui an a cumpărat o firmă modestă din Botoşani: Romtranspetrol.
Înglodată în datorii, vânată de creditori, târâtă de-a lungul timpului în zeci de procese, Romtranspetrol a fost administrată până de curând de Iulian Berescu, un controversat om de afaceri care a acumulat, potrivit presei, con-damnări penale care însumează 14 ani de închisoare. Miza acestei tranzacţii stranii în urma căreia Iulian Berescu şi soţia sa au primit milioane de euro: 15 benzinării risipite pe întinderea a mai multor judeţe din Moldova şi 16 autocisterne.
Profilul SOCAR
După destrămarea Uniunii Sovietice, SOCAR Petroleum a devenit unul dintre cei mai puternici jucători pe piaţa petrolului şi energiei din zonă. Forţa sa a crescut fulminant pe măsură ce s-au descoperit noi şi noi zăcăminte de hidrocarburi din Marea Caspică. Datorită lor, Azerbaiddjanul şi implicit SOCAR au intrat în atenţia marilor companii internaţionale dar şi a statelor din vecinătate ca parteneri promiţători pentru diversificarea surselor de petrol şi gaze. În 2006, producţia realizată de SOCAR includea 8 milioane tone de petrol şi peste 4 miliarde metri cub de gaze.
Compania a intrat definitiv pe harta intereselor României în domeniul energiei, ca alternativă la gazul rusesc, după ce a devenit unul dintre principalii investitori ai proiectului „AGRI” – un gazoduct care va transporta gaze naturale către Europa din Azerbaidjan, prin Georgia şi România. Un prim pas în colaborarea dintre România şi Azerbaidjan a fost făcut încă din 2007, când SOCAR şi-a deschis o reprezentanţă la Bucureşti. Întâlnirea care a avut loc cu acea ocazie între SOCAR şi Petrom-OMV, pentru stabilirea unor direcţii de cooperare a fost urmată în anii care au trecut de atunci de numeroase declaraţii despre planurile azerilor în România: preluarea combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, pe care doreau să îl includă într-un complex regional, dar şi a rafinăriei Arpechim; creşterea capacităţii de depozitare de ţiţei în Portul Constanţa astfel încât SOCAR să poată să-şi dirijeze resursele fie pentru rafinarea în România, fie pentru pomparea unor cantităţi importante de ţiţei către Trieste; construirea împreună cu Romgaz a unor depozite de gaze naturale în Azerbaidjan şi România. Din păcate, multe dintre proiectele în care SOCAR ar fi trebuit să joace un rol major au fost pur şi simplu abandonate, altele au termen de finalizare nedefinit.
Surprinzător, la începutul acestui an SOCAR şi-a reactivat interesul pentru România, însă nu în legătură cu vreunul din marile proiecte descrise mai sus, ci pentru unul mult mai modest: achiziţionarea a 15 staţii de benzină, deţinute de firma unui controversat afacerist din Botoşani, Iulian Berescu. Romtranspetrol, compania care a avut-o ca acţionar majoritar pe Doina Berescu, soţia lui Iulian Berescu, până la cumpărarea sa de către firma de stat din Azerbaidjan, s-a aflat în 2010 în pragul falimentului. Compania acumulase datorii de peste 10 milioane de dolari, printre creditori numărându-se BCR – 12,1 milioane de lei, UNICOM Holding Bucureşti – 7,5 milioane de lei, ANAF – 2,8 milioane de lei, Rompetrol Downstream – 2,2 milioane de lei şi Tinmar-IND Bucureşti 1,8 milioane de lei.
Infuzia de capital făcută de SOCAR, care a achiziţionat 90% din Romtranspetrol, a fost salvatoare, firma reuşind să evite falimentul. Dar pentru ce au plătit, de fapt, azerii câteva milioane de euro familiei Berescu, plus alte zeci de milioane, probabil, pentru stingerea datoriilor? Pentru 15 staţii de benzină situate în Botoşani, Suceava şi Neamţ şi 16 autocisterne. Dubioasa dis-pro-porţie între forţa şi talia companiei SOCAR şi cea a firmei cumpărate ar putea fi explicată, parţial măcar, de locaţia excelentă de care beneficiază staţiile de benzină. Nu este cazul, susţin surse apropiate tranzacţiei. Potrivit lor, cele 15 staţii de benzină ar mai fi fost oferite spre vânzare şi altor companii petroliere precum OMV şi Lukoil, însă acestea le-au refuzat tocmai din cauza amplasamentului lor. În plus, neconcordanţa dintre nivelul cifrei de afaceri, de ordinul miloanelor de euro şi cota de profit, de doar câteva mii de euro au determinat autorităţile să suspecteze existenţa unor operaţiuni de evaziune fiscală şi chiar spălare de bani.
Dincolo însă de alegerea stranie făcută de SOCAR, de a-şi face debutul pe piaţa europeană prin achiziţionarea unei firme minore, aproape falite, din Botoşani, există un semn de întrebare privind asocierea cu un personaj foarte controversat – Iulian Berescu. Pentru că SOCAR nu a achiziţionat tot pachetul de acţiuni al firmei Romtranspetrol, ci doar 90%, restul de 10% rămânând în mâinile familiei Berescu. Şi asta nu e tot. SOCAR a acceptat ca Iulian Berescu să rămână director adjunct în compania nou creată – SOCAR Petroleum SA.
Dar cu cine s-a asociat de fapt una dintre cele mai mari companii petroliere din lume? Trecând peste amănuntul de loc de neglijat că mai toate firmele pe care le-a avut Berescu şi familia sa (inclusiv Romtranspetrol) au lăsat în urmă zeci de procese soldate cu executări silite, el însuşi a fost condamnat penal de trei ori, potrivit unui articol publicat de Ziarul de Iaşi, acumulând 14 ani de închisoare.
Cel mai răsunător proces în care a fost implicat l-a avut în calitatea sa de patron al unei firme de taxiuri din Iaşi. După trei ani de anchetă, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie au stabilit că Berescu a înşelat firma craioveană Daewoo, iar fabrica de automobile trebuia să recupereze de la societatea „Satt” SRL un prejudiciu estimat la 5 miliarde de lei. Potrivit procurorilor, Berescu s-a folosit de un ordin de plată falsificat, în valoare de 150 milioane lei pentru a înşela firma Daewoo. Ca urmare, a luat fără bani 34 de autoturisme Cielo. Firma de taximetrie a lui Berescu s-a folosit de 30 din cele 34 de maşini, până în momentul sechestrării lor. Conform rechizitoriului prin care a fost trimis în judecată, Berescu a utilizat la un moment dat de o scrisoare de garanţie bancară falsificată, în valoare de un miliard de lei. În acel moment, actualul partener al colosului petrolier SOCAR mai era cercetat pentru importul a 150 tone de carne de porc din Republica Moldova şi neplata mai multor maşini Dacia şi Aro.
Neverosimila asociere dintre SOCAR şi Berescu are totuşi o explicaţie, susţin surse care doresc să-şi păstreze anonimatul. Ea se numeşte Ristea Priboi. Fostul securist şi consilier al lui Adrian Năstase şi-a făcut în ultima vreme apariţia în diverse zone din Moldova ca intermediar al unor afaceri dubioase cu energie. În urmă cu aproape un an, de exemplu, Priboi poza în consilier al unei obscure firme bulgăreşti care încerca să vândă cărbune municipalităţii Iaşi pentru un profit estimat de specialişti la aproape 20 de milioane de euro. Se pare că nici în cazul asocierii SOCAR-Berescu, interesele lui Priboi nu s-ar cifra mult mai jos. Vom reveni cu amănunte despre această afacere care pune sub un mare semn de întrebare finalitatea parteneriatului dintre România şi Azerbaidjan.
