În ultimii trei ani, Ungaria a intrat deseori în atenţia liderilor europeni, care au catalogat drept nedemocratice politicile implementate de guvernul Orban. Premierul maghiar şi partidul de guvernământ, Fidesz, au ignorat majoritatea avertismentelor venite din partea Uniunii Europene şi, la începutul lui 2012, au adoptat o serie de amendamente constituţionale controversate, relatează Al-Jazeera.
Comisia de la Veneţia, organul consultativ al Consiliului Europei în drept constituţional, a întocmit, de curând, un raport în care îşi exprima îngrijorarea că proiectul de modificare a Constituţiei adoptat în martie ameninţă democraţia Ungariei. Criticii susţin că, prin unele din amendamentele propuse atunci, premierul Viktor Orban şi Fidesz ar fi încercat să intensifice controlul asupra unor instituţii de bază – Curtea Constituţională, Banca Centrală şi structurile care monitorizează mass-media.
“Luate împreună, aceste măsuri reprezintă o ameninţare la adresa justiţiei constituţionale şi a supremaţiei principiilor de bază din legea fundamentală a Ungariei. Limitarea rolului pe care-l are Curtea Constituţională creează un risc ce ar putea afecta negativ cei trei piloni pe care se sprijină Consiliul Europei: separarea puterilor în stat, protejarea drepturilor omului şi domnia legii”, se arată în raport.
Cu toate acestea, în urmă cu o săptămână, Consiliul Europei a votat împotriva monitorizării permanente a Ungariei. În cazul în care s-ar fi luat această măsură, Ungaria ar fi devenit primul stat membru al Uniunii Europene supravegheat pentru implementarea unor politici nedemocratice, comentează Al-Jazeera.
Criticii susţin că decizia Consiliului Europei de a nu monitoriza Ungaria a fost influenţată de coaliţia de centru-dreapta din scena politică UE, care include şi partidul celui mai important lider european, cancelarul german Angela Merkel, conform Al-Jazeera.
Citeşte şi Weber: Raportul PE privind Ungaria confirmă UN RISC CLAR de încălcare gravă a valorilor UE
În urmă cu două săptămâni, Ungaria a anunţat că va retrage două din amendamentele controversate din Constituţie, respectiv cel care prevede o taxă specială pentru toţi cetăţenii, în cazul în care Budapesta ar fi fost sancţionată de Uniunea Europeană şi articolul care stabileşte atribuţiile preşedintelui Oficiului Naţional Judiciar (n.r. autoritatea care administrează instanţele judecătoreşti).
De asemenea, la sfârşitul lunii martie, autorităţile maghiare au renunţat la o serie de prevederi cuprinse în legea mass-media, adoptată în 2010, care stipulau crearea unei noi autorităţi pentru monitorizarea şi sancţionarea canalelor media.În plus, guvernul a renunţat şi la prevederea prin care premierul numea şeful Consiliului Media şi a delegat această atribuţie preşedintelui ţării.
Patru proteste pentru Constituţie
Actuala Constituţie a Ungariei a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2012 şi a fost deja revizuită de patru ori. Aceste schimbări frecvente au fost posibile deoarece formaţiunea de la putere, Fidesz, are o majoritate de două treimi în Parlament.
Actuala Constituţie mai prevede şi interzicerea reclamelor politice difuzate pe posturile private de televiziune, în timpul campaniilor electorale, restricţii pentru grupurile religioase care nu sunt recunoscute oficial drept biserici, diminuarea rolului pe care îl joacă preşedintele, o definiţie strictă a căsătoriei (definită ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie).
Printre cele mai controversate măsuri adoptate se află şi recenta lege a siguranţei naţionale, care permite spionarea oficialilor guvernamentali – citirea email-urilor, înregistrarea convorbirilor telefonice sau împânzirea caselor cu microfoane.
Citeşte şi Unde ne duce modificarea Constituţiei, marca USL: România, mai rău ca Ungaria?
„Există temeri că oricine ar putea fi supravegheat. Când pun în mişcare asemenea mecanisme, nu ştii niciodată când le vor folosi în scopuri greşite. Sunt semne ale unui abordări orwelliene”, a explicat fostul ministru de Externe, Peter Balazs, conform Al-Jazeera.
Modificările aduse frecvent Constituţiei au dus, de fiecare dată, la ieşirea a mii de oameni pe străzile capitalei maghiare – prima oară, în 2 ianuarie 2012, la o zi după ce a fost adoptată noua lege fundamentală, în 22 octombrie 2012, 10 martie 2013 şi, cel mai recent, în 17 martie.
Din 2010, de când şi-a început mandatul, premierul Viktor Orban a intrat de mai multe ori în vizorul Comisiei Europene. El a fost acuzat în repetate rânduri că doreşte acapararea completă a puterii, prin numirea unor apropiaţi în poziţii cheie din stat.
