Amendamentele la Constituţie adoptate deja de comisia condusă de Crin Antonescu precum obligativitatea, pentru orice persoană fizică sau juridică de a se prezenta în faţa unei comisii a Parlamentului dacă este solicitat, reducerea cvorumului pentru referendum la 30% sau obligativitatea statului de a formula acţiune împotriva magistraţilor pentru a recupera prejudiciile în caz de eroare judiciară sunt numai câteva dintre modificările susceptibile să şteargă separaţia puterilor în stat şi să dilueze Statul de Drept.
Dacă aceste tendinţe autoritare vor continua cu modificarea statutului procurorilor, cu modificarea atribuţiilor componenţei şi atribuţiilor Curţii Constituţionale sau a componenţei şi atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, România va urma calea derivei antidemocratice pe care s-a înscris Ungaria lui Viktor Orban, care riscă sancţiuni fără precedent din partea Uniunii Europene pentru încălcarea criteriilor politice de la Copenhaga şi a valorilor europene.
În iulie anul trecut, la câteva zile de la asaltul USL asupra statului de drept, pe blogul dedicat Europei de Est al revistei The Economist era publicat un articol cu titlul “România, mai rea ca Ungaria?” în care autorul citat un oficial european de la Bruxelles care declara că situaţia din România este mai gravă decât cea din Ungaria: “Orban schimbă Constituţia. Românii o încalcă, pur şi simplu”. Dar cât de rău stau lucrurile în Ungaria sub aspectul respectului faţă de drepturile omului şi statul de drept. Pe scurt, foarte rău.
Citeşte şi: Noua Constituţie. Parlamentul are drept exclusiv de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului
În 2010, FIDESZ a câştigat, împreună cu aliaţii săi, o supermajoritate de două treimi în Parlamentul unicameral de la Budapesta, care i-a permis să modifice Constituţia după bunul plac. Noua Constituţie ungară a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 şi, deşi le-a luat ungurilor mai mult decât le va lua românilor să o adopte, s-a dovedit controversată, lipsită de viziune şi periculos de autoritară, ceea ce a stârnit proteste din partea instituţiilor europene şi Statelor Unite. Într-un an şi jumătate guvernul Orban a fost nevoit să amendeze Constituţia de patru ori (ultima oară, pe 11 martie) şi acum se vorbeşte de o cincea amendare. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru constă într-o scrisoare formulată în termeni foarte fermi, transmisă de preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, lui Viktor Orban în care îl avertiza că orice încălcare a valorilor europene în materie de stat de drept va avea consecinţe neprevăzute.
În ultima vineri din martie, pe site-ul Comisiei de la Veneţia a apărut “dintr-o eroare umană”, vreme de jumătate de oră, un proiect de raport al Comisiei care desfiinţează modificările Constituţionale din Ungaria. Astfel, Comisia de la Veneţia notează că modificările “încalcă legea fundamentală şi standardele internaţionale” sub trei aspecte: separaţia puterilor, statul de drept, protejarea drepturilor fundamentale. O atenţie deosebită este acordată limitării atribuţiilor Curţii Constituţionale în sensul în care Curtea nu mai are dreptul să se pronunţe asupra constituţionalităţii amendamentelor la Constituţie şi nici să utilizeze precedente juridice anterioare actualei Constituţii amendate. Raportul urmează să fie dezbătut la sfârşitul acestei săptămâni în sesiunea plenară a Comisiei şi va sta la baza unui raport mai amplu al Parlamentului European care va fi dezbătut în săptămânile următoare. Între timp, din America a venit un raport al Human Rights Watch, care trece în revistă încercările guvernului Orban de a limita statul de drept şi libertăţile fundamentale.
Citeşte şi: Noua Constituţie: Cel propus de partidul/alianţa cu cel mai mare număr de mandate, desemnat premier
În materie de stat de drept bunăoară, raportul HRW notează faptul că Primul lucru pe care l-a făcut Orban a fost să mărească numărul judecătorilor constituţionali de la 11 la 15. Vlad Perju, profesor de drept constituţional american, remarca recent că toate forţele politice din lume care au încercat să limiteze independenţa Curţii Constituţionale au făcut-o prin această metodă, iar Forumul Constituţional din România nu face excepţie. Raportul Forumului recomandă creşterea numărului de judecători constituţionali la 14, iar senatorul Tudor Chiuariu a evocat 12.
Potrivit Laurei Ştefan specialist în drept în cadrul Expert Forum, această modificare riscă să dea peste cap logica constituţională care prin schimbarea componenţei o dată la trei ani asigura echilibrul constituţional între puterile statului astfel încât niciuna dintre instituţii să nu capete o putere prea mare indiferent de rezultatele alegerilor. Or, creşterea numărului de judecători distruge acest echilbru democratic care, de bine de rău, prevenea riscul dictaturii.
Citeşte şi: Parlamentul se va putea dizolva singur, conform noii CONSTITUŢII
O altă critică adusă guvernului Orban în raportul HRW priveşte aşa-numitul Oficiu Naţional Juridic (echivalentul aproximativ al CSM) şi pe preşedintele acestuia. Înainte de modificarea Constituţiei, preşedintele ONJ era ales printr-o procedură oarecum non-partizană. După modificare este ales de majoritatea parlamentară. Mai mult preşedintele ONJ are dreptul legal de a dispune mutarea unor cauze de la o instanţă la alta, ceea ce actualul preşedinte, o doamnă care este soţia unui europarlamentar FIDESZ a şi făcut de câteva ori mutând câteva cazuri de corupţie de la Tribunalul Metropolitan din Budapesta pe undeva prin provincie, în fieful electoral al FIDESZ.
Toată lumea răspunde în faţa Parlamentului
Comisia de Modificare a Constituţiei nu a ajuns încă la CSM şi la Curtea Constituţională, dar există indicii serioase că puterea politică are în intenţie să intervină în actul de Justiţie. Astfel săptămâna trecută, Comisia a adoptat un amendament potrivit căruia “orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare…”. Potrivit europarlamentarului Monica Macovei, această prevedere reprezintă o “boacănă”: “Reamintesc ca parlamentarii trebuie sa dea socoteala poporului si votantilor, si nu invers. Asa ca ii rog sa vina cu picioarele pe pamant si sa elimine aceasta prevedere. Mi-e teama ca o sa ajungem sa puna in Constitutie o prevedere de genul: numai cine are carnet PSD sau PNL poate sa voteze legi sau poate sa faca anchete penale. Si spun asta cu anchetele penale, pentru ca, in opinia mea, este evident ca, atunci cand au spus ca orice persoana chemata la Parlament trebuie sa vina, au avut in vedere in primul rand procurorii. Pentru ca oful lor este sa traga la raspundere procurorii, sa-i intimideze, sa-i faca prin orice mijloc sa nu mai faca anchete. Probabil vor sa faca ei anchete procurorilor. Trebuie eliminata aceasta prevedere.” La rândul ei, Laura Ştefan consideră că această prevedere este “foarte periculoasă” şi deschide calea anchetării de către Parlament a procurorilor şi judecătorilor şi încălcării separaţiei puterilor în stat. Cum Tudor Chiuariu s-a pronunţat deja că “procurorii nu sunt parte a puterii judecătoreşti”, am întrebat-o pe Laura Ştefan dacă acest amendament nu deschide calea deposedării procurorilor de statutul de magistrat. Reprezentanta Expert Forum a amintit că, în iarnă, premierul Victor Ponta s-a declarat în favoarea menţinerii statutului de magistrat al procurorului în cadrul corespondenţei şi dialogului pe care l-a purtat cu conducerea CSM şi, dacă totuşi acesta nu va fi menţinut va deveni clar că înţelegerile de la nivelul USL vor prevala în faţa angajamentelor luate de Ponta.
Un alt amendament de natură să provoace îngrijorare este cel care introduce obligaţia statului de a recupera prejudiciul de la magistraţii care dau decizii eronate. (art 52, alin 2). Această prevedere, care creează presiune pe magistraţi, trebuie privit însă prin prisma faptului că în actuala Constituţie va rămâne în vigoare prevederea potrivit căreia “dobândirea averii se prezumă licită”, care împiedică statul să recupereze prejudiciile de la autorii ilegalităţilor, dar obligă statul să le recupereze de la magistraţi. După cum aminteşte Macovei, in jurul datei de 12 mai, premierul Ponta spunea ca este de acord cu confiscarea averilor care provin din infractiuni sau nejustitificate, ca acesta este trendul european – confiscarea extinsa, ca apoi sa declare ca nu a avut majoritate in comisia de modificare a Constitutiei si, ca atare, acel articol 44 alin 8 din Constitutie a ramas neschimbat.
Din nou constatam cum Ponta ne minte, pentru ca a mintit de la bun inceput. Daca voia sa faca acest lucru putea: este premier, este co-presedinte al USL si are 70% in Parlament. Nu a vrut sa introduca in Romania aceasta prevedere care poate sa determine confiscarea averilor, a banilor murdari proveniti din infractiuni. Va aduc aminte ca art 44 alin 8 din Constitutia Romaniei, care prevede o prezumtie de dobandire licita a averii, nu exista in nicio alta Constitutie din lumea democratica, doar cei din Republica Moldova au copiat-o de la noi. Ne-au atras atentia toti: Uniunea Europeana, va aduc aminte si ambasadorul american si toti ceilalti – nu puteti sa nu confiscati bunurile provenite din infractiuni, chiar fara o condamnare penala, sau confiscare extinsa, sau in proceduri civile.”
Se repetă povestea de vara trecută
Ieri, Comisia s-a concentrat asupra articolelor care reglementează rolul preşedintelui. Ceea ce s-a conturat, suţine Laura Ştefan este că, în pofida faptului că în cadrul Forumului Constituţional a reieşit că 80% din populaţie doreşte regim prezidenţial, membrii Comisiei instaurează pe tăcute unul parlamentar. Pe lângă reducerea mandatului preşedintelui la patru ani, Comisia a fixat mandatul de reprezentare al acestuia la Consiliul European la chestiuni legate de politica externă şi de securitate, îl obligă pe preşedinte să numească prim-ministru din rândurile “partidului sau alianţei care a obţinut cel mai mare număr de voturi” şi îi ia dreptul de a refuza propunerile prim-ministrului de revocare şi numire a miniştrilor. În schimb, dezbaterea propunerea de amendament privind dizolvarea Parlamentului în cazul în care suspendarea Preşedintelui a fost respinsă prin referendum, a fost amânată pentru o sesiune ulterioară. În schimb, parlamentarii au adoptat un amendament potrivit căruia Parlamentul poate fi dizolvat cu votul a două treimi din membrii săi, ceea ce, potrivit Laurei Ştefan, înseamnă că dizolvarea nu va mai fi practic posibilă şi că noua Constituţie consacră un regim parlamentar.
Un amendament care a stârnit îngrijorare este cel care susţine că un referedum este valabil dacă la acesta participă 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale. Potrivit Monicăi Macovei, “prevederea din legea referendumului care scade pragul cvorumului de la 50% plus 1 la 30% este neconstituţională” pentru că “referendumul este modalitatea prin care poporul isi exprima vointa, opinia si prin care conduce, suveranitatea in Romania apartine poporului, potrivit art 2 din Constituţie şi nu poti sa pretinzi ca numai 30% din popor, ci trebuie sa fie jumatate plus 1.” Pentru Laura Ştefan, “se repetă ceea ce s-a întâmplat astă vară dar cu încetinitorul de această dată”. “Elementar era ca parlamentarii din Comisie să aştepte decizia Curţii Constituţionale pentru că există o lege cu acelaşi conţinut pe rolul CCR”, dar este limpede că au încercat să ocolească din nou Curtea Constituţională şi să impună prin forţă această prevedere.
Un document stufos şi inutil
Laura Ştefan remarcă şi tendinţa Comisiei de a reglementa în detaliu, la nivel constituţional, chestiuni care ar trebui să fie reglementate la nivel de Lege şi că această aglomerare de prevederi riscă facă noua Constituţie ineficientă şi greu de aplicat. O îngrijorare similară a exprimat ieri şi preşedintele Traian Băsescu, care a profitat de ceremonia de învestire a noillor judecători ai CCR, pentru a atrage atenţia că “În mâinele CCR va fi noua Constituţie a României. Nu preget să menţionez că în momentul de faţă şi-a pierdut rostul de a fi revizuită. Singurul element care a stat la baza revizuirii Constituţiei a fost legat de politica de simplificare a statului şi de a răspunde referendumului din 2009”, ceea ce acum nu se întâmplă. Băsescu a criticat şi regionalizarea, care crează un nou etaj birocratic şi a susţinut că noua Constituţie “începe să nu mai semene a lege a legilor”. Preşedintele nu poate face însă nimic pentru că nu are niciun fel de atribuţii în revizuirea Constituţiei.
Crin Antonescu s-a arătat, desigur, nemulţumit de declaraţiile lui Băsescu dar Comisia pe care o conduce exact asta face: redactează un document stufos, încărcat de reglementări inutile, care vor face noua Constituţiei inutilizabilă, îi va diminua forţa şi va invita la noi şi noi revizuiri care vor slăbi şi mai mult statul de drept.
Ironic, dar exact acest lucru îl reproşează raportul Human Rights Watch guvernului Viktor Orban: că a forţat adoptarea unei Constituţii, autoritare, care încalcă separaţia puterilor, slăbeşte statul de drept şi drepturile individuale şi se dovedeşte inaplicabilă. Domnul Antonescu şi Comisia pe care o conduce duc România, în marş forţat spre acelaşi deznodământ, dacă nu mai rău.
