Un judecător care a fost suspendat din Consiliul Superior al Magistraturii pentru abuz în serviciu a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție deoarece legislaţia actuală în materia muncii şi salarizării nu prevede clar vreo infracţiune care să fie similară cu faptele concrete care ar fi fost comise de magistrat, se arată în motivarea deciziei instanţei, făcută publică ieri. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au anchetat pe Toni Neacşu și pentru fals intelectual, participaţie improprie la uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată. Ulterior, judecătorul s-a retras din magistratură.
Dar fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Toni Neacşu a fost achitat, pe 15 mai, de instanţa supremă, în dosarul în care este acuzat că a încasat nejustificat de la CSM salariu şi diurnă în valoare de aproape 67.000 de lei, pentru 48 de zile în care a lipsit nemotivat de la serviciu. Toni Neacşu a fost achitat pentru că “faptele nu au fost comise cu vinovăţia prevăzută de lege”, potrivit deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Judecătorii arată în motivare că “niciun moment organul de control nu a impus întocmirea expresă a unor foi de prezenţă sau condici de prezenţă” pentru membrii CSM. “Din anul 2011, ca urmare a unei verificări a Curţii de Conturi, ni s-a cerut să întocmim documente justificative ale prezenţei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii pentru a sta la baza perfectării statelor de plată. Întrucât nu existau o procedură şi o completare standard a acestor foi de prezenţă, exista o practică oarecum neunitară, în sensul că pentru aparatul administrativ se întocmeau aceste foi colective ce au fost extinse şi la membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Pentru aparatul administrativ se întocmeau foile colective în funcţie de condica de prezenţă, pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii condica nu exista.…Curtea de Conturi a solicitat o clarificare, însă nu a existat şi nici nu există vreo hotărâre (n.n. – a Consiliului Superior al Magistraturii) în acest sens”, a arătat martorul Rodica Zaharia Motoc, potrivit Mediafax.
Decizia de motivare redă și alte mărturii ale martorilor, iar totul culminează, notează magistraţii ICCJ, cu poziţia judecătorului Horatius Dumbravă, preşedintele CSM la data faptelor, în cursul anului 2011, care afirmă: “De anul trecut, doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii nu mai semnează foile colective de prezenţă, iar începând din acest an nu se mai completează aceste foi. Statul de salarii este singurul document ce stă la baza acordării salariului. Din punctul meu de vedere foile colective de prezenţă nu au nici un fel de rol”.
În concluzie, notează judecătorii în motivare, “fără a tranşa în cadrul unui dosar penal problematica naturii juridice a «foii colective de prezenţă» pretins impusă în sarcina membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în funcţie de cele mai sus arătate, în lipsa unor norme şi a unui regulament-cadru, a unei proceduri adecvate, aplicabile în materie, nici fapta de atestare a unor împrejurări necorespunzătoare adevărului în cuprinsul acelor foi de prezenţă nu poate fi catalogată drept infracţiune”.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Procurorii DNA ceruseră, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Toni Neacşu la închisoare cu suspendare.
