4.2 C
București
luni, 25 noiembrie 2024
AcasăSpecialDe ce a crăpat asfaltul de pe Basarab

De ce a crăpat asfaltul de pe Basarab

Primăria Bucureşti susţine că gropile apărute nu sunt dovada lipsei de calitate a lucrărilor efectuate.

Asfaltul aşternut peste Pasajul Basarab, şi care a costat zeci de milioane de euro, are probleme la doar câteva săptămâni după inaugurare. În urmă cu câteva zile, crăpături de zeci de centimetri lungime au apărut în asfalt, exact în zona podului hobanat (porţiunea susţinută de cabluri).

La câteva ore după ce presa a sesizat faptul că şoferii dau cu roţile în gropile noului pasaj, constructorul a astupat rapid craterele apărute. De două zile, echipe de tehnicieni fac de zor măsurători pe porţiunea unde au apărut problemele. Se măsoară temperatura asfaltului, care din cauza vremii caniculare ajunge să aibă la suprafaţă şi 70 de grade Celsius. Gropile sunt amplasate simetric, de o parte şi de alta a axei podului suspendat, înaintea bretelelor de circulaţie care fac legătura spre Calea Plevnei, respectiv Splaiul Independenţei.

La scurt timp după inaugurarea cu fast a pasajului, au început să apară diverse zvonuri privind probleme de execuţie. De altfel, reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii au sesizat încă de la inaugurare acest aspect şi au atenţionat (deşi primarul Sorin Oprescu nu a fost de acord) că punerea în funcţiune a pasajului fără recepţia finală nu este legală.

Cum explică Primăria fisurile?

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Generale a Municipiului Bucureşti (PGMB), fisurile ar fi apărut nu atât din cauza unei calităţi necorespunzătoare a asfaltului, cât ca urmare a evaporării unei cantităţi de apă aflată sub stratul de asfalt. Aceasta a creat o pernă de aer sub presiune ce a provocat fisura. „Nu este de la asfalt, ci un fenomen datorat apei strânse în zona cofrajelor pierdute din polistiren folosite la turnarea betonului, unde s-au strâns aburi sub presiune”, spune Ioan Dedu, director general adjunct pentru infrastructură de transport în PGMB.

Dacă ar fi fost de vină asfaltul pus atunci, fisurile nu ar fi apărut doar în una-două zone, ci peste tot, spune Dedu, care este sigur că aceasta este explicaţia. De la apariţia acestui „defect minor” constructorul a primit sarcina să verifice zilnic zona, la orele la care temperatura e maximă, şi nu a mai fost constatat vreun alt caz similar, afirmă Dedu.

Potrivit directorului general al unei firme de proiectare şi consultanţă în drumuri, explicaţia stă şi nu stă în picioare. Evaporarea apei poate fi o explicaţie, însă tot atât de bine, probabil, au existat şi alţi factori care au uşurat apariţia fisurilor, precum grosimea insuficientă a stratului de asfalt sau compactarea sa necorespunzătoare.

Majoritatea structurilor de beton au nevoie de câteva săptămâni, cel puţin, pentru a se usca. Prezenţa apei sub stratul rutier poate fi explicată prin nerespectarea acestui termen, justificată şi de dorinţa primarului general, Sorin Oprescu, de a deschide podul cât mai repede. Mai mult, dacă timpii tehnologici după turnarea betonului nu au fost respectaţi, apa neevaporată va duce cu începere din toamnă la apariţia fisurilor în structuri cauzate de ciclurile repetate de dezgheţ ziua şi îngheţ noaptea.

Grigorie Verenciuc, director de proiect pentru această lucrare din partea firmei italiene Astaldi, a refuzat să explice care a fost cauza fisurării asfaltului, invocând că este „într-un board (şedinţă a conducerii unei firme- n.r.)”.

Cum se putea evita incidentul

Iona Dedu spune că fisura nu ar fi apărut dacă podul ar fi stat nefolosit timp de şase luni, pentru a se da posibilitatea apei să se evapore. Alternativa aceasta ar fi fost însă total neeconomică, deoarece bucureştenii ar fi fost privaţi de avantajele reprezentate de deschiderea podului. „Gândiţi-vă că sunt 100.000 de vehicule care îl folosesc zilnic şi fiecare economiseşte un litru de benzină, adică aproximativ un euro. Rezultă economii de 100.000 de euro pe zi, adică 3 milioane de euro pe lună sau 40 milioane euro pe an. Construcţia efectivă a podului a costat 170 milioane de euro, ceea ce înseamnă că acesta se amortizează în perioada sa de garanţie (5 ani – n.red.)”, spune directorul adjunct.

Istoria pasajului Basarab

Despre construirea unui pasaj care să facă legătura între Bulevardul Titulescu-Şoseaua Orhideelor -Podul Grozăveşti-Bd. Vasile Milea, o zonă foarte aglomerată din punct de vedere auto, s-a vorbit pentru prima oară în timpul mandatului de primar general a lui Traian Băsescu. În comparaţie cu preţul final de astăzi, respectiv 200 milioane euro, suma vehiculată la începutul anilor 2000 era de trei ori mai mică.

Până la momentul inaugurării sale, acum o lună, a trecut mai bine de un deceniu marcat de dispute politice, proteste sociale şi dezbateri. La momentul inau-gurării, Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) l-a acuzat pe primarul Sorin Oprescu că încalcă legea, pentru că nu a făcut recepţia finală a construcţiei.

Cele mai citite

Rezultate fără precedent în istoria prezidențialelor din România

Independentul Călin Georgescu dă peste cap sondajele și campaniile tradiționale, surclasând toate partidele După numărarea a 95% din secțiile de votare, rezultatul este unul pe...

Mircea Geoană se retrage din politică: Cred că trebuie să îţi pui ghetele în cui, într-un anumit moment

Geoană a subliniat că votul exprimat reflectă o "furie" împotriva sistemului actual de partide Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Mircea Geoană, a reacționat duminică seară...

Rezultate fără precedent în istoria prezidențialelor din România

Independentul Călin Georgescu dă peste cap sondajele și campaniile tradiționale, surclasând toate partidele După numărarea a 95% din secțiile de votare, rezultatul este unul pe...
Ultima oră
Pe aceeași temă