Principalele probleme de mediu existente in Bucuresti au fost identificate de specialisti si cuprinse in Planul Local de Actiune pentru Mediu, care va fi votat de consilierii generali in cursul lunii iulie. Pe langa probleme, planul cuprinde si solutiile de rezolvare, astfel incat sa indeplinim normele existente in tarile Uniunii Europene.
Specialistii au remarcat degradarea mediului natural constituit din paduri si spatii verzi, precum si a celui construit, in special monumentele istorice. Suprafata ocupata de spatiile verzi a scazut cu 50% in ultimii 14 ani. Din aceasta cauza, in prezent, fiecarui bucurestean ii revin sub 10 metri patrati de verdeata. In ultimii ani s-au diminuat suprafetele bazelor de productie a materialului dendrologic. Numarul de arbori cu perioada de vegetatie depasita sau care nu s-au adaptat conditiilor climatice din mediul urban a crescut. Responsabilii cu protectia mediului nu au un sistem de reinventariere si de marcare a arborilor. Gradina Botanica nu este valorificata la capacitatea reala, iar o parte din suprafata a fost deteriorata din cauza unei avarii la conducta de apa calda a RADET. In vecinatatea zonelor rezidentiale nu exista perdele verzi care sa reduca poluarea. Aproape 30% dintre obiectivele istorice si arhitecturale s-au degradat din pricina folosintei inadecvate, a interventiilor si transformarilor. In acelasi timp, nu s-au efectuat activitati de intretinere si nu s-au alocat fonduri suficiente pentru reabilitare si conservare.
Apele de suprafata, cum este raul Dambovita, sunt poluate din cauza ca nu exista o statie de epurare a apelor uzate din canalizarea Capitalei. Statia de la Glina, care ar fi trebuit sa preia apele uzate, inca nu a fost finalizata. Raul Colentina este si el poluat de evacuarile necontrolate de ape uzate menajere si pluviale de catre riverani. Zonele afectate sunt urmatoarele: Lacul Grivita – cartierul Vatra Noua; Lacul Baneasa – strazile Madrigal si Garlei; Lacul Plumbuita – cartierul Petricani; Lacul Fundeni – Insula Pescarilor; Lacul Pantelimon – malul drept. Apele uzate de la canalizare sunt evacuate in lacurile Fundeni si Herastrau atunci cand ploua abundent. Populatia nu este educata sa nu mai arunce deseuri in apa si in zonele de protectie sanitara.
In ceea ce priveste apa deversata de agentii economici, aceasta constituie o alta sursa de poluare din cauza instalatiilor ineficiente, subdimensionate sau inexistente. Sistemele de drene nu sunt administrate de nici un operator si produc efecte dezagreabile locuitorilor din zona vechilor gropi de gunoi: Cutarida – zona 1 Mai, Cocioc etc.
Aproape 20% din strazi nu au retele de apa potabila
Desi dorim sa intram in Uniunea Europeana, la nivelul Capitalei exista multe strazi care nu au asigurate retele de alimentare cu apa potabila si canalizare. Astfel, 1.014 artere de circulatie, care reprezinta 19% din total, nu au aceste dotari elementare unei capitale civilizate. Sursele alternative de alimentare cu apa a Bucurestiului, si anume fronturile subterane, in special puturile de mare adancime, sunt slab exploatate si risca sa se deterioreze. Spitalele, institutiile de decizie locala si regionala, unitatile de invatamant, obiectivele cu rol decisiv in caz de calamitate nu au asigurate in totalitate surse alternative de alimentare cu apa potabila pentru tratarea si adapostirea sinistratilor si a victimelor. In zonele periferice ale Capitalei, calitatea apei din fantani este necorespunzatoare din punct de vedere chimic si bacteriologic. Stratul de apa freatica din zonele lipsite de sistem centralizat de canalizare este poluat de WC-uri de tip uscat, cotete, grajduri etc. In Capitala nu exista nici un studiu privind efectul poluarii solului asupra apelor subterane.
Aerul poluat afecteaza sanatatea populatiei
Aerul este si el poluat, la fel ca apa, si afecteaza negativ sanatatea populatiei. Calitatea apei este afectata de poluantii gazosi proveniti din arderea combustibililor lichizi si a celor alternativi de la centralele termice nemodernizate. Agentii economici nu au adoptat strategii care sa includa si costul investitiilor in vederea reducerii emisiilor, prin adoptarea celor mai bune tehnici disponibile. Poluarea aerului se produce si din cauza arderii ilegale a deseurilor menajere si industriale. Alt factor de poluare il reprezinta statiile de preparare a mixturilor asfaltice. Solul este si el poluat in multe zone, cum ar fi: perimetrul delimitat de Drumul Carierei – Drumul Poiana Trestiei – Drumul Poiana Fagului etc. Zonele din vecinatatea arterelor de circulatie sunt poluate cu plumb si hidrocarburi, iar zonele din jurul statiilor de alimentare cu carburanti sunt afectate de reziduurile petroliere. Depozitele de deseuri necontrolate afecteaza atat solul, cat si panza de apa freatica.
Dupa ce au identificat problemele de mediu din Capitala, ramane de vazut daca autoritatile vor lua masuri imediate pentru reducerea poluarii si vor aloca fondurile necesare.
