Premierul Emil Boc i-a propus omologului său chinez, Wen Jiabao să lucreze împreună pentru deschiderea unei linii aeriene Bucureşti-Beijing. O astfel de cursă a existat în România pentru scurt timp, însă ea a fost desfiinţată în 2003 de către compania aeriană Tarom din raţiuni financiare. Chinezi au decis să mute cursa în Ungaria.
„Cred că la vremea respectivă au fost demersuri a marilor linii aeriene care au reuşit să convingă autorităţile să renunţe la această linie. Un director nu putea să ia decizia asta, a fost o decizie a consiliului de administraţie. Nimeni nu poate să ştie dacă celelalte companii străine au făcut lobby, însă este posibil. Unde companiile aeriene sunt de stat, acolo este o decizie politică”, a declarat Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele camerei de comerţ româno-chineze în emisiunea Dezbaterile RL cu Sabina Fati.
Despre posibilitarea reluării cursei aeriene Bucureşti-Beijing, el spune că „dacă există voinţă se poate pune in practică”. De asemnea, Ghelmegeanu susţine că linia poate fi foarte profitabilă dacă se va crea şi o escală în una dintre ţările din zona Mării Caspice deoarece nici România, nici China nu au legături aeriene în aceea zonă. El ar mai schimba şi oraşul de destinaţie din China, spunând că Shanghai-ul ar un oraş mai bine poziţionat.
România se pricepe la propus proiecte, mai puţin la derularea lor
România a propus cinci proiecte majore investitorilor chinezi şi anume realizarea centurii Bucureştiului, construirea Canalului Dunăre- Bucureşti realizarea Canalului Siret-Bărăgan, a hidrocentralei Tărniţa-Lapisteşti, dar şi construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.
Preşedintele camerei de comerţ româno-chineze spune că în afară de ultimul proiect, celelalte au mai fost propuse chinezilor.
„Pe 29 iulie am prezentat la Shanghai în cadrul unui forum economic detaliile proiectelor prezentate părţii chineze, pe moment partea oficială nu le-au acordat atenţie, apoi ele au intrat in adormire. Iată că acum o parte din acestea au fost puse iarăşi pe tavă”, a declarat el.
El afirmă că din experienţa ultimilor 10 ani, românii sunt foarte buni atunci când este vorba de lansarea unor proiecte, însă când vine vorba de punerea lor în practică” nu ştim cum să facem, ori avem probleme şi nu finalizăm nimic”.
„Trebuia să mergem mult mai bine pregâtiţi în China, trebuie să pregătim foarte serios dosarele propuse. Intenţiile de colaborare a părţii române au fost arătate la conferinţa de presă de la plecarea din Bucureşti”, a declarat preşedintele camerei de comerţ româno-chineze
Gabriel Ghelmegeanu susţine că în România nu există niciun fel de coolaborare între instituţiile Guvernului şi că „fiecare face cum vrea el”. „Să stiţi că la noi nu există o monitorizare în timp al acestei relaţii, cănd vine un ministru nou nu vine nimeni să îi explice cum este relaţia cu China şi cum se poate continua. Foarte puţini minştrii cunosc ce s-a intamplat in ultimii 10 ani în ministerul pe care il conduce”.
Despre canalul Dunăre-Marea Neagră, Ghelmegeanu este de părere că nu este un proiect atât de strategic în prezent. De asemenea el crede că în cazul acestui proiect va exista un timp foarte lung de amortizare a cheltuielolor care poate ajunge la peste 20 de ani.
România, ocolită de noroc
Pe lângă cele 5 proiecte principale, premierul a mai subliniat şi importanţa pe care portul Constanţa o poate avea în dezvoltarea relaţiilor comerciale cu China. Însă Ghelmegeanu este de părere că România şi-a ratat şansa în această direcţie petru că nu a reacţionat în momentul necesar. El spune că dacă România ar fi remarcat mai repede potenţialul portului Constanţa, el ar fi avut o „dezvoltare fantastică şi ar fi atras interesul chinezilor. „
„Din nefericire au concesionat portul Pireu din Grecia pe o perioadă de 20 de ani şi aşa ne trezim ca suntem ocoliţi.”.
