10.1 C
București
vineri, 24 septembrie 2021

Curiozităţile legate de ansamblul statuar Matia Corvin

Monumentul a deveni un simbol, deopotrivă pentru români şi pentru maghiari.

 

În centrul Clujului, în Piaţa Unirii, în aşa-numitul „punct zero” al municipiului, se înalţă ansamblul monumental Matia Corvinul, situat în vecinătatea bisericii Sfântul Mihail. Monumentul este format din cinci statui care îi reprezintă pe regele Matia însoţit de patru generali: Paul Chinezu, comitele de Timiş; Blasius Magyar, conducătorul trupelor de mercenari cunoscute sub numele de „Armata Neagră”; Ştefan Szapolyai, viceregele Ungariei, şi Ştefan Bathory, voievodul Transilvaniei. În paranteză fie spus, pentru satisfacerea unei posibile curiozităţi referitoare la Paul Chinezul, numele „Chinezu” este, de fapt, o poreclă derivată din titlul de cneaz .

 

Machetă premiată la Paris

La Expoziţia Universală de la Paris, din anul 1900, macheta lucrării, aparţinând artiştilor János Fadrusz şi Lajos Pákey, a obţinut marele premiu. Realizarea unei statui în memoria lui Matia Corvinul – născut la Cluj, pe 27 martie 1443 – a fost dorită încă din anul 1882, când Consiliul Legislativ Orăşenesc a decis executarea unui monument în cinstea marelui fiu al oraşului. Astfel, în 1893, Consiliul a anunţat organizarea unui concurs de proiecte vizând realizarea statuii. Câştigătorul urma a fi premiat cu 4000 forinţi. Ca urmare a acestei iniţiative, şase artişti s-au înscris în concurs, iar în mai 1894, o comisie constituită sub conducerea lui Albach – primarul Clujului acelor vremi – l-a desemnat câştigător pe Janos Fadrusz, a cărui machetă a fost aprobată în unanimitate de autorităţile locale în anul 1894. Proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului a fost realizat de arhitectul Lajos Pákey. Finanţarea realizării monumentului a fost asigurată prin subscripţii publice.

Statuile care formează ansamblul monumental au fost turnate din bronz, la Budapesta, fiind apoi transportate cu trenul până la Cluj. Existenţa tramvaiului cu aburi care asigura legătura dintre gara Cluj şi Piaţa Centrală, a facilitat aducerea statuilor până în zona soclului pe care urmau a fi amplasate. Ca o curiozitate, merită a fi menţionat faptul că János Fadrusz, intenţionând a rămâne în memoria Clujului, a împrumutat chipul său statuii generalului Ştefan Bathory din ansamblul monumental.

Din pricina costurilor mari, abia după opt ani de la aprobarea proiectului, monumentul a fost finalizat, festivităţile dedicate inaugurării sale debutând în 12 octombrie 1902.

 

Războiul inscripţiilor

Iniţial, pe soclu s-a aflat inscripţia maghiară Mátyás Király – în traducere Regele Matia – înlocuită în perioada interbelică cu inscripţia latină Mathias Rex. În 1920 s-a pus problema demolării statuii din centrul oraşului, sau mutării acesteia la Hunedoara, în locul de baştină al lui Iancu de Hunedoara, tatăl regelui Matia Corvinul. Numai intervenţia savantului Nicolae Iorga, cel care a propus montarea pe statuie a unei tăbliţe cu inscripţia „Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită”, a salvat monumentul. Placa a fost montată în 1921.

În urma Diktatului de la Viena din 1940, noile autorităţi clujene au demontat plăcuţa cu inscripţia formulată de Nicolae Iorga, ea fiind reamplasată pe monument abia în 1992, printr-o dispoziţie a autorităţilor locale clujene. Iată ce relata Ediţia de Transilvania al României Libere : „Numeroase sunt poveştile şi întâmplările legate de grupul statuar al regelui Maia Corvin din oraşul Cluj-Napoca. Dacă ar fi să ne aducem aminte, în jurul acestei statui, din piaţa centrală, în anul 1990, tinerii clujeni l-au făcut martor principal pe Matia Corvin la ideile de libertate şi democraţie exprimate în zona liberă de comunism a urbei, iar acesta, drept răsplată pentru locuitorii oraşul său natal, i-a pus pe cei patru generali să-i vegheze zi şi noapte pe cei ce înnoptau acolo. Dar încăpăţânarea ardelenească a regelui şi dorinţa acestuia de a rămâne printre clujeni s-a văzut şi în anii celui de-al doilea război mondial, când un grup de soldaţi ruşi au vrut să-l tragă jos de pe soclu cu un tanc şi nişte frânghii, care s-au rupt. Însă clujenii nu l-au uitat pe rege şi l-au salvat, ca urmare a discuţiilor cu acei soldaţi. Aşa că regele promite să fie alături de clujeni, pentru a spune în viitor şi altora povestiri şi întâmplări legate de oraş”.

Ansamblul monumental Matia Corvinul a fost restaurat între anii 2010-2011, acţiunea fiind finanţată de ministerele culturii din România şi Ungaria.  

Dispute pentru plăcuţe

Cu această ocazie, placa cu textul lui Nicolae Iorga a fost înlăturată din nou, de pe soclu, ea nemaifiind re-amplasată la finalizarea lucrărilor de restaurare. Lipsa ei, stârneşte vii controverse în rândurile societăţii clujene, disputele fiind departe de a fi finalizate. Astăzi, în iarba de la baza grupului statuar se află două plăcuţe. Prima inscripţie spune, în patru limbi – română, magheară, germană şi engleză – că monumental reprezintă „Statuia ecvestră a regelui Matia, opera sculptorului János Fadrusz, inaugurată la 12 octombrie 1902″. Cea de a doua inscripţie informează vizitatorii asupra faptului că în „1932, pe soclul statuii a fost inscripţionat un citat din marele istoric Nicolae Iorga: «Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam, când încerca să învingă Moldova nebiruită». 2010 – la restaurarea grupului statuar s-a păstrat inscripţia amplasată de J. Fadrusz pe lucrarea cu care a câştigat concursul din 1894, şi anume «Mathias Rex».

Ultima oră
Pe aceeași temă