Comentarii pe marginea articolului “Testosteron si criza in Romania”, de Sabina Fati (2 octombrie 2008)
PREMIANTUL ZILEI
Prudenta si riscul pot fi si bune si rele, de la caz la caz
Nu stiu cat de serios este experimentul "stiintific" pomenit si concluziile efectului testosteronului asupra intelectului uman si, implicit, asupra factorului politic decizional. Ceea ce mi se pare insa a fi un adevar incontestabil este ca femeile, cu exceptiile de rigoare, sunt mult mai responsabile si mai riguroase in respectarea regulilor sau a disciplinei autoimpuse. Mi-amintesc, in vremea studentiei, cum, obligati sa ne facem "temele de acasa" pentru orele de laborator sau seminarii, noi, barbatii, fiind comozi, copiam pur si simplu concluziile rezultate din munca colegelor noastre destul de binevoitoare in raport cu noi, de fapt cu lenevia nostra funciara. Chiar si in galeria oamenilor politici din Romania femeile-as aminti-o aici pe Mona Musca, care pe nedrept a fost "crucificata" pe altarul moralitatii-fac nota distincta in comparatie cu urmasii lui Adam; par mult mai rezervate in declaratii, mai oneste, mai paroliste. Sigur, am vazut si femei a caror inclinatie spre obedienta m-a dezgustat, atat in politica cat si in viata de zi cu zi, insa exceptiile nu pot anula opinia mea in privinta trasaturilor generale de caracter ale "sexului frumos".
In privinta unor (presupuse) predispozitii ale barbatilor de a-si asuma riscuri nu trebuie s-o luam neaparat in sensul rau al cuvantului. Viata te obliga, uneori, sa-ti asumi riscuri, iar prudenta nu e intotdeauna o calitate; curajul si prudenta pot fi calitati sau defecte in functie de conjuctura sau de momentul in care se manifesta. Ce ne-am face daca, de exemplu, ai pune un om "prudent"sa conduca un regiment de ostasi unde se cere impetuozitate, curaj, spirit aventurist, decizii rapide care sa surprinda inamicul. Ei bine, un asemenea om ar fi o calamitate, ale carui decizii ar fi un dezastru, pentru el si regimentul lui. Daca ne referim insa la atitudinea politicianului, in raport cu asumarea unor riscuri in plan economic, in speta, cazul riscant al infuziilor de resurse financiare in spera economica a consumului, menit sa faca economia sa "duduie", atunci ma conving ca prudentialitatea, rezultata din experiment, specifica femeilor, e mai recomandata. Cosecintele riscului, in cazul aventurist impus indirect de "socialii-liberali" ai PSD-lui si acceptat de "liberalii-sociali" ai PNL-lui, nu le suporta atat initiatorii amintiti ai nastrusnicelor idei populiste, ci intreg poporul roman pe termen lung, ipotecandu-i viitorul, obligandu-l sa plateasca in viitor ceea ce-a consumat astazi nesabuit. Asta ca sa nu mai vorbesc de riscul inflationist sau de "taifunul" unei recesiuni pe termen lung, cum au mai fost in intorie. Aici n-ai dreptul sa te joci cu focul. Consider un gest iresponsabil sa compromiti viitorul material al generatiilor viitoare in numele prezentului; si asta doar din interesul meschin al unor ipochimeni efemeri pe scena politica. De aceea cred ca, in acest caz, responsabilitatea si prudenta feminina este recomandabila in locul comportamentului nesabuit al barbatilor.
Chitu
Mai, Chitu, de milenii (ca lumea considerata azi civilizata e foarte recenta) femeia a fost legata de casa, de ograda proprie (ca avea copii de crescut, de hranit, de leganat, vedea de gaini, de florile si legumele din curte), in timp ce barbatul se confrunta cu exteriorul (se ducea la munca in afara, la targ sa-si vanda marfa, la razboi, etc…). Fireste ca in timp fiecare si-a format deprinderile necesare supravietuirii optime in mediul consacrat sexului lui. Adica femeile sunt mai atente la detalii, nu vad padurea din cauza copacilor (adica e mai important sa numere ouale din cuibar decat sa stie cum le-ar putea valorifica mai bine la targ), sunt mai conservatoare, mai buni gestionari, isi apara cuibul, progeniturile cat sunt mici, au mai putin spirit competitiv si combativ (deci antreprenorial) si mai putina initiativa decat barbatii. Fireste, exista si exceptii, dar, cum se spune, exceptia nu face decat sa confirme regula. Ultimii, adica barbatii, si-au dezvoltat mai bine instinctul de explorator, de cuceritor, de aventura, atat de necesar atunci cand vrei sa cuceresti necunoscutul (lumea din exterior). Cum obisnuinta devine o a doua natura, fiecare sex si-a format din aceste obisnuinte un fel de "Innate Releasing Mechanisms" de mana a doua. De ce zic de mana a doua ? Fiindca aceste obisnuinte, desi formate intr-un timp mult mai indelungat decat cele formate in lumea moderna de astazi, sunt, totusi, de data mai recenta decat cele pastrate in memoria mai veche a speciei, legata de matriarhiat. Si antropologii recunosc ca matriarhatul a fost, in storia omenirii de mult mai lunga durata decat patriarhatul. In concluzie, femeile se descurca excelent atunci cand e vorba de buna chiverniseala, de evidenta, gestiune ; asta nu inseamna ca ar fi manageri mai buni, fiindca succesul in afaceri depinde si de rapiditatea cu care te misti, de instinctul combativ, competitiv, de "vanator" pe piata. O persoana pusa in fata unei provocari ce presupune abilitati complet diferite decat cele date de natura proprie, de acele "Innate Releasing mechanism", fireste, va esua. Ori, managementul antreprenorial, social, economic, politic, etc… presupune ambele seturi de abilitati. Sondajele arata ca numai aceia care si-au asumat riscuri au castigat. Pe de alta parte, cum ar arata o societate condusa doar de persoane care nu stiu decat sa-si asume riscuri ? Cum ar putea fi ea gestionata ? Concluzia este ca o societate ar trebui sa aibe in functii de decizie atat barbati, cat si femei, daca se poate in procente egale, fiindca oricum, intr-un stat laic, deciziile nu se iau de catre o singura persoana.
Linxul
……………………………………….
Comentarii pe marginea articolului “Un FNI global sta sa ne cada in cap”, de Alina Mungiu-Pippidi (2 octombrie 2008)
Corect
Nu stiu daca ati folosit peste tot corect termenii economici dar stiu ca e corect ce spuneti si ca in fond chiar si cei mai titrati economisti trebuie sa fie de acord: s-a mers atat de departe in compromis etatic si capitalism de stat ca acum nu vedem decat compromisuri la compromisuri ceea ce va ierarhiza societatea strict si va crea premisele unor crize si mai grave.
Va felicit pentru articol
Sabin Dragoman
De ce nu va citesc articolul
Nu sunteti economista, deci scrieti dupa ureche, poate in ce spuneti e un adevar, dar acest adevar nu e al dumneravoastra, e al altora, asa ca ii dau crezare domnului Ilie Serbanescu
edgar: Situatia nu are nimic de-a face cu stiinta economica ci cu misculatii nelegale si coruptie la nivel de senatori democrati care au luat bani pentru campaniile electorale ca sa se faca ca ploua cind li se atragea atentia ca Fannie Mae si Freddie Mac nu respectau legile bancare. (Si multe alte institutii financiare ale caror manageri ar trebui sa intre la puscarie)
Balan
D-le Balan, daca sunteti in specialitate si familiarizat cu termenii tehnici in domeniu, de ce nu va limitati la presa de specialitate ? Din comentariul dvs. nu rezulta decat ca aveti placerea de a jigni autoarea, afirmand ca scrie dupa ureche. Noi, ceilalti cititori, care nu suntem specialisti in finante si altele, avem si noi dreptul sa ne exprimam in domeniu (fireste ca nu in jurnalele de specialitate), deoarece asupra noastra se repercuteaza direct acestea. Cum limbajul tehnic in domeniu nu ne este accesibil, multumim autoarei pentru articolul de mai sus, pentru informatii, idei si modalitati de a judeca situatia, la care altfel nu aveam acces. Pentru o realitate raportata pe limba noastra. In schimb, comentariul dvs. nu ne ofera nimic din toate acestea. Ar fi fost mai bine sa discutati opiniile d-lui Ilie Serbanescu in contrapartida cu acelea ale autoarei. Atunci v-am fi "creditat".
Linxul
………………………
Comentarii pe marginea articolului “Fabricile de studenti produc in gol” de Andrei Luca Popescu si Camelia Popa (2 octombrie 2008)
Sa fie greselile intamplatoare?
Poate as fi considerat ca incompetenta si lacomia sunt singurele vinovate de actuala contraperformanta dar sunt evidente ca oricine din conducerea ministerului invatamantului ar fi putut stopa declinul calitatii invatamantului pe baza unei analize simple. Ma refer la corelatia statistica stricta dintre numarul de universitati la un milion de locuitori si respectiv numarul de studenti la o suta de mii de locuitori. Se stie ca acesta corelatie trebuie mentinuta astfel ca sa avem o universitate la 1 milion de locuitori. Universitatile sunt si ele evaluate dupa anumite criterii. Nici unul din criteriile amintite si care sunt cunoscute ca si culorile semaforului pana si de un absolvent de liceu, NU A FOST RESPECTAT. Din aceste motive cred ca distrugerea invatamantului superior NU ESTE INTAMPLATOARE. Oricine stie aceste criterii fundamentale din organizarea invatamantului superior putea anticipa scaderea dramatica a performantei. Iata de ce nu este intamplator ca avem de 4 sau 5 ori mai multe facultati decat ne trebuie si cu acelasi numar de profesori ca in 1989 sau cu putin mai multi dar nu mai buni. Daca ne gandim la felul cum a fost devastata tara de lacomia, sadismul si incompetenta conducatorilor actuali lucrurile ne duc cu gandul la CRIMA CONTRA POPORULUI ROMAN.
Calin Delavale
Capsunari cu diploma
Lipsa unei reforme reale a invatamantului,pregatirea profesionala de slaba calitate,doctorate si masterate date fara nici'un fundament duc la formarea unor capsunari cu diploma si la discreditarea invatamantului. In timp ce piata are nevoie de instalatori, electricieni, mecanici. Mai bine s-ar finanta invatamantul profesional.
Vasilescu Gheorghe
………………………………
Comentarii pe marginea articolului “Vilele cu epoleti ale sefilor politiei (Departamentul Corespondenti – 2 octombrie 2008)
Saracii, umbla si ei cu pufusor pe botisor
Cunoasteti acea fabula in care vulpea a fost pusa sefa peste gaini. Cica sa aiba grija de ele. Din cand in cand, biata de ea era vazuta cu pufusor pe bot, semn ca mai gresea, inhatand cate o pasare. Pai, fratilor, politistii si magistratii, care, cica, lupta pentru respectarea legii. pot face bani cu vagonul, in functiile lor. Cunosc unul de la circulatie care isi schimba masinile ca sosetele si are si vreo 5-6 apartamente plus o cabana la munte. Si e unul dintre pigmeii poliotiei, ca sa nu zic tablagiu. Si atunci sefii cum sa nu faca ? Din salariu, bineinteles, si din ce mai pica de la masa matusilor si unchilor, saracii de ei. Ma cuprinde mila si-mi vine sa plang in hohote cand ma gandesc la viata lor de mizerie. Mai ales ca am auzit ca prin vilisoarele lor mai bantuie noaptea si cate o fantoma.
Hammurabi
Frumos
Nu-i asa ca salariile profesorilor destabilizeaza bugetul ?
Bravo
Mai sunt si altii
Sunt si in Politie multi oameni cinstiti care nu au bani pentru vile. Dar de ce nu va luati si de cei de la finante, care pe hartie au salarii mai mici ca in politie dar pe langa ele obtin venituri de zece ori mai mari si au vile si la munte si la mare, la fel si cei din multe alte institutii, sefi bineinteles.
Cineva
Dar magistratii?
Au vile si unii politisti, dar mai uitati-va si dupa magistrati, sa vedeti ce averi au judecatorii si procurorii. Cred ca nu sunt prea multi bugetari sa-i intreaca pe astia, care-si mai inventeaza cate un spor, sa mai castige cateva zeci de milioane lunar.INAMOVIBILII!
Miu
Incercari de a copia
Dupa ce o viata au "infierat" boierii care "sugeau sangele celor obiditi" (asa au invatat la scoala, nu?), dupa ce pentru a intra in politie trebuia sa aiba "origine sanatoasa" (in dosare erau, vai, saraci lipiti marea majoritate), au inceput, culmea, sa mosteneasca de la parinti, matusi, unchi, isi fac acum casoaie mult mai mari decat conacele boieresti si le place sa fie numiti baroni locali… Dadeau impresia ca-i urasc pe acei boieri, dar incearca acum sa se poarte la fel cu aceia! Slaba speranta! Si atunci, totul devine o imitatie grotesca, un fel de copie nereusita, de-a dreptul hilara. Nu-i invidiez… mi-e mila de aceste personaje care mai si dau nastere "beizadelelor"atat de greu de stapanit.
Marga
Este un inceput…
… si ca la orice inceput, asteptam continuarea investigatiilor si publicarea masurilor administrative sau judecatoresti care au decurs din semnalarea neregulilor. Un articol curajos, care impune urmari.
Romania nu este o tara saraca. Este insa saracita de administrarea defectuoasa, de coruptie, de lipsa schimbarii autentice. Si fara shimbarea celor de sus, nu se realizeaza reconstructia "multilaterala". Dupa 50 de ani de pierderi, pana in 89, au urmat aproape 20 de ani de degringolada, timp in care
politica lui Iliescu, de a cumpara bunavointa oame-
nilor prin tot soiul de "cadouri otravite", ne-a adus unde suntem. Ma intreb; cu ce a meritat Iliescu pensia pe care o mananca?
A crescut bunastarea Romaniei in timpul sau? Dupa prapadul comunist, era nevoie de alta politica. Alegerile care stau in fata vor arata daca experientele trecute,ne-au maturizat.
D.Samarescu
