Există 10 porunci care trebuie urmate pentru a te feri de bolile transmise prin alimente. Siguranța alimentară este tot mai greu de menținut în contextul în care numărul furnizorilor a explodat în ultimele decade.
Peste 200 de boli pot fi transmise prin alimente, iar unele foarte grave pot duce la deces, cele mai multe suferinţe fiind cauzate de bacterii şi virusuri, dar şi de substanţe chimice folosite în procesul de preparare a alimentelor, potrivit unei analize a Organizației Mondiale a Sănătății. “Bolile pot fi cauzate de bacterii, de virusuri, de germeni patogeni, dar şi de substanţe chimice, care pot scăpa în procesul tehnologic şi contaminează alimentele. De aici necesitatea de a controla strict procesul tehnologic în tot lanţul alimentar. Salmonella se găseşte în principal în ouă, adică oul este calea de transmitere. Există reguli foarte stricte în ceea ce priveşte trasabilitatea, adică ştim exact de unde vine un ou, când ajunge pe raft”, a declarat cu ceva timp în urmă reprezentantul OMS România, Victor Olsavszky.
În acest context care trebuie privit la scară mondială, cercetătorii americani au dat publicității un decalog care trebuie respectat pentru a ne feri de bolile transmise prin alimente.
1. Folosiți mereu un termometru pentru frigider. Astfel vă veți asigura că mâncarea este depozitată la o temperatură corectă, ce trebuie să fie mai mică de 4 grade Celsius.
2. Dezghețați alimente din frigider cu ajutorul cuptorului cu microunde sau puneți-le în apă rece, dar nu le lăsați afară într-un vas. Alimentele perisabile nu trebuie decongelate mai mult de două ore. În timp ce la mijloc alimentele pot rămâne înghețate, suprafața exterioară poate fi contaminată de bacterii în momentul în care temperatura trece de 10 grade. Dacă sunteți în criză de timp, folosiți cuptorul cu microunde sau dezghețați carnea în ambalaje închise ermetic, în apă rece. Schimbaţi apa la fiecare jumătate de oră.
3. Folosiți întotdeauna plăci de tăiere separate pentru fiecare tip de carne. Bacteriile din carnea nefiartă pot contamina alimentele gătite și produsele proaspete.
4. Gătiți mereu carne la temperaturi adecvate, folosindu-vă de un termometru de citit instantaneu. Temperaturile adecvate sunt: carne de mânzat și de miel, pește – 100 grade Celsius; carne de porc și carne de vită – 125 grade; pasăre – 120 grade.
5. Evitaţi laptele nepasteurizat și brânzeturile fabricate din lapte nepasteurizat dacă au o anumită vechime. Bacteriile din laptele nepasteurizat pot fi deosebit de periculoase pentru femeile gravide, copii, persoanele în vârstă și persoanele cu un sistem imunitar slăbit.
6. Fierbeţi foarte bine ouăle deoarece coaja lor poate fi contaminată cu salmonella. Atât gălbenușul, dar și albuşul trebuie să fie ferme.
7. Spălați-vă întotdeauna mâinile în apă caldă cu săpun timp de cel puțin 20 de secunde înainte de a intra în contact cu produsele alimentare, dar și după ce atingeţi carnea crudă de pasăre sau ouăle.
8. Garnitura trebuie, de asemenea, fiartă la 120 de grade.
9. Niciodată nu consuma carne de pasăre, ouă, dar nici fructe proaspete felii ori legume care au fost lăsate afară pentru mai mult de două ore.
10. Ori de câte ori comandaţi mâncare la domiciliu verificaţi dacă este în stare proaspătă şi aveţi grijă ca între momentul în care aţi comandat şi cel în care aţi primit pachetul să nu fi trecut mai mult de o oră şi jumătate.
Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, una dintre suferinţele frecvent întâlnite este boala diareică acută. Astfel, numai în perioda iunie-octombrie 2013 au fost raportate 38.723 de internări cu diagnosticul de boală diareică acută. Cele mai multe cazuri au fost la grupa de vârstă unu-patru ani. O altă boală care ţine de igiena alimentară este trichineloza. Rata incidenţei anuale a trichinelozei a fost, în 2013, de 0,94 la suta de mii de locuitori. Deşi există o tendinţă descendentă a incidenţei cazurilor înregistrate în ultimii zece ani, România are cele mai multe cazuri de trichineloză înregistrate în Europa.
Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în lunile decembrie şi ianuarie, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, iar cauzele au fost neverificarea cărnii provenite din gospodăria proprie sau din vânat şi obiceiul de a consuma carne nepreparată termic sau insuficient preparată, sub formă de cârnaţi, şuncă sau afumături.
Potrivit OMS pentru Europa, lanţul alimentar este mai mare şi mai complex decât oricând, iar dezvoltarea demografică, culturală, economică şi a mediului, respectiv globalizarea comerţului, a turismului şi migraţiei, îmbătrânirea populaţiei, schimbarea tendinţelor şi obiceiurilor consumatorilor, noile tehnologii, situaţiile de urgenţă, modificările climaterice şi fenomenele meteo extreme aduc cu ele riscuri din ce în ce mai mari pentru sănătatea alimentaţiei.
